APM Constanța dorește să achiziționeze Portul Giurgiulești, dar tranzacția ar putea fi contestată de un acționar minoritar

Compania românească Administratia Porturilor Maritime SA Constanța (APM), deținută în proporție de 80% de stat, a făcut o ofertă angajantă pentru achiziționarea Portului Internațional Liber Giurgiulești (GIFP) din Republica Moldova de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) pentru suma de 62 milioane USD.

Totuși, procesul ar putea fi blocat de acționarul minoritar al APM, Fondul Proprietatea (FP), care a intentat un proces contestând decizia Adunării Generale a Acționarilor APM din 19 iunie privind aprobarea achiziției. FP susține că prețul este supraevaluat, fiind bazat pe prognoze excesiv de optimiste ale ICS Danube Logistics (operatorul controlat de BERD), fără o validare independentă din partea PwC.

Guvernul României și-a reafirmat intenția de a continua achiziția, precizând că negocierile cu BERD sunt în desfășurare în cadrul unei licitații internaționale. Compania bulgară MBF Port Burgas și-a exprimat, de asemenea, interesul pentru achiziție.

Portul Internațional Liber Giurgiulești, singurul port al Republicii Moldova cu acces la Marea Neagră, a fost creat în 2006, după ce Ucraina a transferat 430 de metri de mal dunărean. Astăzi, portul asigură peste 70% din comerțul exterior al Republicii Moldova realizat pe apă și include un terminal petrolier (63.000 tone), două terminale pentru cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc industrial.

Comentariul Institutului de Studii Dunărene

Transferul posibil al Portului Giurgiulești sub controlul operatorului de stat român ar putea avea trei implicații majore:

Pentru Republica Moldova: Integrarea GIFP cu Portul Constanța ar spori dependența logistică a țării de România și UE. Aceasta ar putea crește atractivitatea investițională, dar ar reduce capacitatea Moldovei de a desfășura o politică portuară independentă.

Pentru Ucraina: Concurența cu porturile Izmail, Reni și Chilia s-ar putea intensifica. Dacă APM dezvoltă un sistem logistic integrat „Giurgiulești–Constanța”, o parte din fluxurile de marfă ar putea fi redirecționată, punând presiune pe porturile dunărene ucrainene, dar și creând oportunități pentru coordonarea tarifară și infrastructurală.

Pentru UE și regiune: Tranzacția se înscrie în strategia de consolidare a coridorului de transport Dunăre–Marea Neagră, esențial pentru reconstrucția Ucrainei și integrarea regiunii în piața unică europeană. Totuși, litigiile juridice din România arată dificultatea de a ajunge la consens chiar și în cadrul unei structuri de stat.

Concluzia : Soarta acestei tranzacții va fi un caz-test pentru întregul sistem de transport dunărean, demonstrând dacă regiunea poate asigura o gestionare coordonată a infrastructurilor strategice sau dacă interesele naționale și corporative vor continua să blocheze oportunitățile colective.