Traficul de mărfuri în porturile ucrainene de la Dunăre ar putea scădea la 5 milioane de tone: Institutul de Cercetări Dunărene subliniază necesitatea unui sprijin sistemic pentru regiune

După reluarea activității stabile a porturilor din zona Odesa Mare, porturile ucrainene de la Dunăre continuă să piardă fluxuri de mărfuri. Potrivit estimărilor Ministerului Dezvoltării Comunităților și Teritoriilor al Ucrainei, volumul de transbordare a mărfurilor în regiunea Dunării ar putea scădea la aproximativ 5 milioane de tone în anul 2026.

Declarația a fost făcută de ministrul adjunct al dezvoltării comunităților și teritoriilor al Ucrainei, Andrii Kashuba.

După blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră în anul 2022, ruta dunăreană a devenit unul dintre principalele coridoare pentru exporturile și importurile Ucrainei. Datorită dezvoltării rapide a infrastructurii, capacitatea anuală de operare a porturilor dunărene a ajuns la 35 de milioane de tone în anul 2023, iar volumul efectiv de transbordare a mărfurilor a crescut de șase ori comparativ cu perioada de dinaintea războiului.

Totodată, după reluarea funcționării coridorului maritim, principalele fluxuri de mărfuri au revenit treptat către porturile din zona Odesa Mare. Drept urmare, volumul de transbordare în regiunea Dunării s-a redus de la 17,4 milioane de tone în anul 2024 la 8,9 milioane de tone în anul 2025. Pentru anul 2026 este prognozată o nouă scădere, până la aproximativ 5 milioane de tone.

Potrivit lui Andrii Kashuba, în absența unor măsuri suplimentare de sprijin din partea statului, regiunea riscă să se confrunte cu perioade de inactivitate a întreprinderilor, pierderea personalului calificat și diminuarea activității economice.

Printre soluțiile propuse se numără crearea unui sistem unic de administrare a porturilor dunărene, introducerea unui mecanism care să permită reinvestirea a cel puțin 30% din fondurile disponibile ale întreprinderilor de stat în modernizarea infrastructurii, precum și aplicarea unor stimulente tarifare inteligente și a unor măsuri de sprijin logistic, inclusiv tarife feroviare preferențiale pentru transporturile către porturile Reni și Ismail.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Experții Institutului de Cercetări Dunărene subliniază că reducerea volumelor de transbordare după reluarea activității porturilor din zona Odesa Mare era previzibilă. Totodată, această evoluție nu diminuează importanța strategică a rutei dunărene pentru securitatea economică și logistică a Ucrainei.

„Porturile dunărene nu trebuie considerate exclusiv o alternativă temporară pentru perioada blocării Mării Negre. În anii 2022–2023, acestea și-au demonstrat capacitatea de a se adapta rapid la condiții de criză și de a susține comerțul exterior al statului. Ele reprezintă o rezervă strategică a Ucrainei, care trebuie păstrată și modernizată”, au precizat reprezentanții ICD.

Potrivit lui Vitaliy Barvinenko, directorul Institutului de Cercetări Dunărene, dezvoltarea porturilor dunărene nu trebuie opusă activității porturilor din zona Odesa Mare. Obiectivul este formarea unui sistem logistic diversificat, capabil să funcționeze în diferite scenarii de securitate.

„Ucraina nu are nevoie de concurență între clusterele portuare, ci de un model logistic echilibrat. Proprietarii de mărfuri trebuie să beneficieze de stimulente economice pentru utilizarea rutei dunărene, iar întreprinderile de stat trebuie să aibă posibilitatea de a direcționa o parte din fonduri către modernizarea flotei, a infrastructurii portuare și a conexiunilor feroviare. Administrarea unică a porturilor dunărene poate deveni un instrument important al unei astfel de politici”, a subliniat directorul Institutului.

Institutul de Cercetări Dunărene menționează că menținerea potențialului portuar al porturilor Ismail, Reni și Ust-Dunaisk este importantă nu numai pentru regiunea Odesa, ci și pentru integrarea Ucrainei în sistemul de transport al Uniunii Europene.

Dezvoltarea în continuare a rutei dunărene trebuie să includă modernizarea infrastructurii portuare, sprijinirea conexiunilor feroviare și fluviale, reînnoirea flotei, atragerea finanțării internaționale și consolidarea coordonării transfrontaliere cu România și Republica Moldova.