România elaborează un plan etapizat pentru asigurarea alimentării cu apă a Centralei Nucleare de la Cernavodă

România se pregătește pentru o posibilă deteriorare suplimentară a situației hidrologice de pe Dunăre și trece de la măsuri de urgență punctuale la un sistem formalizat, pe mai multe niveluri, pentru asigurarea necesarului de apă al Centralei Nucleare de la Cernavodă. Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat un plan destinat garantării debitului de apă necesar funcționării în condiții de siguranță a centralei, în contextul prognozelor privind o nouă reducere a debitului Dunării începând cu 10 septembrie.

Institutul de Cercetări Dunărene a atras în mod repetat atenția asupra acestei probleme pe parcursul verii anului 2026, analizând atât oprirea unităților de la Cernavodă, cât și măsurile hidrotehnice de urgență adoptate de România. Noua decizie a CNSU arată că problema alimentării cu apă a celei mai importante capacități nucleare a țării trece de la reacții temporare de criză la gestionarea sistemică a riscurilor.

Planul prevede crearea, în apropiere de Cernavodă, la confluența brațului Dunărea Veche cu intrarea în Canalul Dunăre–Marea Neagră, a unui sistem temporar, modular, etapizat și reversibil de intervenție. Acesta va fi activat dacă nivelul apei în bazinul de captare al centralei va scădea la 1,58 metri.

Prima etapă presupune amplasarea mai multor nave sau barje încărcate, cu scopul de a direcționa un volum mai mare de apă către sistemul de captare al centralei.

A doua etapă prevede construirea unei bariere modulare din pontoane și bariere hidrotehnice în apropierea canalului de legătură. Ca soluție de rezervă poate fi utilizat un dig temporar din anrocamente.

Dacă aceste măsuri nu vor fi suficiente, Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), împreună cu Nuclearelectrica, va putea instala pompe de mare capacitate pentru alimentarea suplimentară cu apă a sistemului de răcire al centralei.

Lucrările realizate de ANAR în cadrul planului vor fi finanțate prin majorarea bugetului Ministerului Mediului, cu fonduri provenite din rezerva bugetară a Guvernului.

Noul plan continuă seria de intervenții de urgență implementate de România în ultimele săptămâni pentru menținerea alimentării cu apă a centralei de la Cernavodă.

Printre măsurile anterioare s-au numărat lucrări de dragare, intervenții pentru redirecționarea debitului și utilizarea a patru barje încărcate cu piatră pentru modificarea regimului hidraulic al Dunării. De asemenea, au fost efectuate lucrări cu explozivi pentru pregătirea materialului pietros.

În paralel, autoritățile române au intensificat activitatea privind proiectul Bala 2, care trebuie să ofere o soluție pe termen lung pentru reglarea distribuției debitului Dunării în zona de bifurcare a brațelor. A fost creat un comitet interinstituțional special pentru identificarea soluției tehnice optime de asigurare a apei de răcire atât pentru reactoarele existente, cât și pentru viitoarele unități de la Cernavodă.

Problema are o importanță deosebită pentru sistemul energetic românesc. Ambele reactoare existente de la Cernavodă au fost oprite în cursul verii, în contextul nivelurilor fără precedent de scăzute ale Dunării, provocate de seceta severă.

Centrala Nucleară de la Cernavodă asigură în mod normal aproximativ 20% din necesarul de energie electrică al României. Unitățile 1 și 2 au fiecare o capacitate instalată de aproximativ 700 MW și utilizează tehnologia CANDU 6.

Problema securității alimentării cu apă va deveni și mai importantă în perspectiva finalizării Unităților 3 și 4. Cele două reactoare suplimentare CANDU 6, fiecare cu o capacitate de aproximativ 700 MW, ar urma să adauge aproximativ 1.400 MW în sistemul energetic național.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene a subliniat constant în ultimele luni că situația Centralei Nucleare de la Cernavodă nu trebuie interpretată doar ca o consecință izolată a secetei de vară. Ea reflectă o problemă mai amplă — dependența tot mai mare a infrastructurii energetice critice din regiunea dunăreană de stabilitatea hidrologică a fluviului.

Noua decizie a autorităților române confirmă practic necesitatea trecerii de la intervenții de urgență pe termen scurt la o politică de adaptare pe termen lung. Dacă primele măsuri s-au bazat pe dragare, redirecționarea debitului și utilizarea barjelor, România dezvoltă acum un sistem de intervenție pe mai multe niveluri și, în paralel, revine la proiectul strategic Bala 2.

Este deosebit de important faptul că problema nu mai este analizată exclusiv în raport cu cele două reactoare existente. Punerea în funcțiune planificată a Unităților 3 și 4 ar dubla aproximativ capacitatea nucleară instalată la Cernavodă, până la circa 2,8 GW. Prin urmare, asigurarea fiabilă a apei de răcire trebuie să devină un element fundamental al strategiei nucleare pe termen lung a României.

Pentru celelalte state din bazinul Dunării, inclusiv Ucraina, acest caz are, de asemenea, o importanță majoră. El demonstrează că modificările regimului hidrologic al fluviului afectează tot mai direct nu doar navigația și agricultura, ci și funcționarea infrastructurii energetice critice.

Cernavodă devine unul dintre cele mai clare exemple ale modului în care securitatea hidrică a Dunării se transformă într-un factor al securității energetice și economice a întregii regiuni.