Dunărea, Sava și Tisa au coborât sub nivelurile minime de navigație: seceta provoacă deficit de apă în comunitățile din Serbia

Serviciul Hidrometeorologic al Republicii Serbia (RHMZ) a avertizat că nivelurile apelor Dunării, Savei și Tisei vor rămâne în următoarele zile sub cotele minime de navigație. În același timp, în mai multe municipalități ale țării continuă să fie în vigoare starea de urgență din cauza deficitului de apă potabilă.

La 6 septembrie, RHMZ a emis o avertizare meteorologică privind menținerea condițiilor nefavorabile până la sfârșitul primei decade a lunii. În Serbia se preconizează persistența deficitului de precipitații, iar temperaturile diurne vor varia între 30 și 35°C.

Avertizarea hidrologică, emisă la 5 septembrie, va rămâne în vigoare cel puțin până la 12 septembrie. Potrivit prognozelor, nivelurile Dunării, Savei și Tisei în zona localității Titel se vor menține sub pragul minim necesar pentru desfășurarea stabilă a navigației.

Debitele scăzute sunt înregistrate și pe râurile mai mici. Debitele râului Kolubara și ale afluenților săi, precum și cele ale râurilor Jadar, Toplica și Vlasina, ale afluenților Moravei de Vest și Moravei Mari, dar și ale Timokului Negru și Timokului Alb, s-au apropiat de valorile medii lunare minime. Pe anumite sectoare, disponibilitatea apei a ajuns practic la pragul minim biologic necesar pentru menținerea viabilității ecosistemelor acvatice.

Avertizarea agrometeorologică a RHMZ, valabilă până la 7 septembrie, indică un stres hidric și termic prelungit asupra culturilor agricole. Combinația dintre temperaturile ridicate, lipsa precipitațiilor și umiditatea insuficientă a solului afectează deja starea culturilor.

Dacă seceta va persista, deficitul de umiditate din sol ar putea îngreuna campania de însămânțare din toamnă și ar putea crea riscuri suplimentare pentru viitoarele recolte de culturi de iarnă.

La 4 septembrie, într-o parte a municipalității Trgovište a fost declarată stare de urgență din cauza deficitului de apă potabilă și menajeră. Restricțiile vizează 13 localități din cinci comunități locale.

Comandamentul municipal pentru situații de urgență a îndemnat populația să utilizeze apa exclusiv pentru necesitățile casnice esențiale.

Încă de la 31 august, starea de urgență fusese instituită pe întreg teritoriul municipalității Sjenica. Forțele Armate ale Serbiei transportă apă cu autocisterne la gospodării, fântâni și rezervoare în satele Doliće, Dunišiće, Trebine și Ursule. O parte din apă este destinată și necesităților sectorului zootehnic.

Situația rămâne dificilă și în vestul Serbiei. Sistemul de alimentare cu apă „Rzav” furnizează în prezent aproximativ 570 de litri pe secundă. Orașul Čačak, unde restricțiile sunt în vigoare de peste trei săptămâni, primește aproximativ 305 litri pe secundă. Cea mai gravă situație se înregistrează în Arilje, unde sunt furnizați doar 44 de litri pe secundă. Pentru completarea rezervoarelor sistemului municipal de alimentare cu apă sunt utilizate trei autocisterne cu o capacitate de câte zece tone.

Autoritățile locale le recomandă locuitorilor din zonele afectate să păstreze o rezervă minimă de apă potabilă și să evite utilizarea acesteia pentru irigarea grădinilor, loturilor cultivate și terenurilor din jurul gospodăriilor.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Situația din Serbia demonstrează că perioada prelungită de ape scăzute din bazinul Dunării a depășit deja cadrul unei probleme exclusiv hidrologice. Aceasta afectează simultan navigația, alimentarea cu apă a comunităților, agricultura și reziliența ecosistemelor fluviale.

Scăderea nivelurilor Dunării, Savei și Tisei sub pragurile minime de navigație poate conduce la limitarea pescajului navelor, reducerea volumelor încărcate și creșterea costurilor de transport. Această evoluție are o importanță deosebită pentru coridorul de transport dunărean, care joacă un rol esențial în comerțul exterior al statelor din Europa Centrală și de Sud-Est și în asigurarea unor rute logistice alternative pentru Ucraina.

În același timp, deficitul de apă din comunitățile sârbe evidențiază necesitatea trecerii de la reacția la situații de urgență izolate la gestionarea coordonată, la nivelul întregului bazin, a riscurilor climatice. Printre priorități ar trebui să se numere coordonarea regimurilor de utilizare a apei, modernizarea sistemelor de alimentare, reducerea pierderilor din rețele, constituirea unor rezerve strategice de apă potabilă și îmbunătățirea schimbului transfrontalier de date hidrologice.

Repetarea unor asemenea fenomene indică faptul că perioadele extreme de ape scăzute devin treptat o provocare structurală pentru întreaga regiune dunăreană, și nu doar o anomalie sezonieră excepțională.