Portul Constanța își majorează volumele de rapiță pe fondul dificultăților privind livrările din Ucraina

Portul Constanța își consolidează poziția de hub regional pentru rapiță și alte culturi oleaginoase, pe fondul unei recolte bune în România, al revenirii cererii din Turcia și al dificultăților logistice persistente din regiunea Mării Negre.

Potrivit publicației românești Replica Online, volumele de rapiță transportate prin Constanța au crescut în actualul sezon, unul dintre factorii care au stimulat această evoluție fiind revenirea cumpărătorilor turci pe piață. Anterior, importatorii din Turcia se orientau într-o măsură semnificativă către rapița ucraineană.

România beneficiază de avantaje competitive suplimentare datorită volumelor ridicate ale producției și capacității de a redirecționa rapid fluxurile comerciale prin infrastructura portuară a Constanței. Poziția geografică a portului permite conectarea fluxurilor agricole din bazinele Mării Negre și Dunării cu piețele internaționale, consolidându-i rolul nu doar de nod de tranzit, ci și de centru regional tot mai important pentru comerțul cu oleaginoase și uleiuri vegetale.

Un factor important pe termen lung poate deveni consolidarea noilor relații comerciale. Dacă producătorii, traderii și procesatorii români vor crea lanțuri stabile de aprovizionare cu cumpărători externi, o parte dintre fluxurile comerciale redirecționate în prezent către România ar putea fi menținute chiar și după normalizarea exporturilor ucrainene.

În același timp, perspectivele recoltei din 2027 rămân incerte. Deficitul de umiditate din sol poate complica însămânțarea de toamnă a rapiței și poate reduce oferta viitoare în anumite zone ale regiunii Mării Negre și Dunării, în cazul în care seceta va continua.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene consideră că actuala situație reflectă accelerarea transformării structurale a logisticii agricole din regiunea Mării Negre și a Dunării.

„Creșterea volumelor de rapiță manipulate prin Constanța nu trebuie analizată exclusiv ca rezultat al unei recolte bune în România. În condițiile dificultăților care afectează exporturile maritime ucrainene și ale riscurilor logistice ridicate, cumpărătorii, traderii și procesatorii încearcă să își diversifice atât rutele, cât și furnizorii. Prin urmare, redirecționarea temporară a fluxurilor de mărfuri poate conduce treptat la modificări pe termen lung ale geografiei comerțului regional.

Pentru Ucraina, această tendință creează atât riscuri, cât și oportunități. Pe de o parte, producătorii români își pot consolida pozițiile pe piețe deservite în mod tradițional de furnizori ucraineni, ceea ce poate intensifica concurența chiar și după normalizarea exporturilor maritime. Pe de altă parte, dezvoltarea Constanței ca important hub agricol îi sporește rolul în cadrul unui sistem logistic ucraineano-român și dunărean mai amplu.

Obiectivul strategic al Ucrainei nu ar trebui să fie opoziția dintre propriile porturi și Constanța, ci dezvoltarea unui coridor integrat porturile dunărene ucrainene – Dunărea – Constanța – piețele internaționale, completat de infrastructura feroviară și rutieră. Acest lucru presupune creșterea capacității, coordonarea operațiunilor portuare, dezvoltarea infrastructurii de transbordare și asigurarea unor condiții de tranzit previzibile.

Situația actuală arată, de asemenea, că rivalitatea se mută tot mai mult de la simpla concurență între producători și prețuri către concurența dintre coridoare logistice întregi — în funcție de rapiditatea, fiabilitatea, reziliența și predictibilitatea livrărilor.”

Potrivit Institutului de Cercetări Dunărene, actualul sezon poate avea consecințe pe termen lung asupra structurii regionale a comerțului cu oleaginoase. Capacitatea de a integra infrastructura ucraineană, românească și dunăreană într-o rețea logistică coordonată va deveni, prin urmare, un factor tot mai important pentru competitivitatea întregii regiuni.