Republica Moldova a investit peste 68 de milioane de lei în reabilitarea albiilor râurilor

În perioada 2022–2026, Republica Moldova a investit peste 68 de milioane de lei în lucrări de curățare, adâncire și amenajare a albiilor râurilor. Lucrările au vizat, printre altele, râurile Răuțel, Botna, Bîc, Răut și Lăpușna, iar o parte dintre proiecte sunt încă în desfășurare.

Principalele obiective sunt îmbunătățirea stării cursurilor de apă, gestionarea mai eficientă a resurselor de apă și reducerea riscului de inundații pentru localități și terenurile agricole. Sunt planificate noi lucrări pe anumite sectoare ale râurilor Cogâlnic, Lăpușna, Botna, Ciulucul Mare și Tigheci.

Investițiile sunt realizate pe fondul unei situații hidrologice dificile. La sfârșitul lunii august și începutul lunii septembrie, debitele majorității râurilor mici din Republica Moldova au rămas scăzute. Pe Nistru, debitul a reprezentat aproximativ 30% din valorile medii multianuale, iar pe anumite sectoare ale Prutului — circa 20–30%.

Astfel, Republica Moldova se confruntă simultan cu două riscuri aparent opuse, dar tot mai actuale: perioade prelungite de deficit de apă și riscul inundațiilor locale. Din acest motiv, reabilitarea albiilor devine parte a unei politici mai ample de adaptare a gospodăririi apelor la schimbările climatice.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene subliniază că lucrările de curățare și reabilitare a albiilor sunt necesare, însă nu pot soluționa singure problema deficitului de apă.

Pentru bazinele Nistrului, Prutului și Dunării devine tot mai importantă gestionarea integrată a resurselor de apă, care trebuie să includă nu doar lucrări inginerești, ci și refacerea luncilor și zonelor umede, menținerea capacității naturale a teritoriilor de a reține apa, modernizarea sistemelor de monitorizare și formarea rezervelor pentru perioadele de secetă hidrologică.

În același timp, orice lucrări de adâncire sau regularizare a albiilor trebuie să se bazeze pe evaluări hidrologice și de mediu, deoarece evacuarea prea rapidă a apei poate intra în contradicție cu obiectivul strategic de reținere a acesteia în bazin în perioadele de secetă.

Pentru Republica Moldova, problema are și o dimensiune transfrontalieră evidentă. Sustenabilitatea alimentării cu apă depinde de procesele din întregul bazin al Nistrului și Prutului și, prin urmare, necesită o coordonare permanentă cu Ucraina și România.

În opinia ICD, investițiile actuale ale Republicii Moldova trebuie privite ca parte a tranziției către un model de securitate a apei adaptat schimbărilor climatice, în care prevenirea inundațiilor, combaterea secetei și protecția ecosistemelor râurilor sunt integrate într-o politică unitară.