UE consideră Coridorul Dunărean cea mai promițătoare alternativă pentru exporturile agricole ucrainene

Uniunea Europeană va continua să sprijine accesul produselor agricole ucrainene pe piețele internaționale, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra porturilor maritime și infrastructurii de transport a Ucrainei. Potrivit Comisiei Europene, Coridorul Dunărean rămâne în prezent cea mai promițătoare alternativă din perspectiva capacității potențiale.

Comisia Europeană subliniază că monitorizează îndeaproape situația din Marea Neagră și evaluează consecințele perturbării logisticii nu doar pentru sectorul agricol și economia Ucrainei, ci și pentru securitatea alimentară globală.

Pe fondul creșterii riscurilor pentru navigația maritimă, Comisia Europeană menține un contact permanent cu Ucraina și statele vecine. Unul dintre principalele instrumente rămâne reprezentat de Coridoarele de Solidaritate UE–Ucraina, prin intermediul cărora Uniunea Europeană urmărește adaptarea capacităților de transport la cererea tot mai mare pentru rute alternative de export.

Din mai 2022, prin Coridoarele de Solidaritate au fost exportate aproximativ 103 milioane de tone de produse agricole ucrainene, dintre care circa 95 de milioane de tone de cereale, semințe oleaginoase și produse conexe. După reluarea funcționării coridorului maritim ucrainean, cea mai mare parte a exporturilor agricole s-a reorientat însă către Marea Neagră.

Noul val de atacuri asupra infrastructurii portuare și de transport sporește din nou importanța strategică a rutei dunărene. Este vorba, în primul rând, despre porturile ucrainene Izmail, Reni și Ust-Dunaisk, transportul ulterior al mărfurilor pe Dunăre și prin România, precum și accesul la infrastructura portuară și feroviară a Uniunii Europene.

În același timp, capacitatea Coridorului Dunărean depinde de mai mulți factori: situația hidrologică, disponibilitatea flotei, viteza de tranzitare a navelor, funcționarea canalelor și porturilor, procedurile de frontieră, infrastructura feroviară și coordonarea eficientă dintre Ucraina, România și Republica Moldova.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene subliniază că poziția Comisiei Europene confirmă, de fapt, schimbarea statutului strategic al Dunării ucrainene. Dacă înainte de 2022 porturile dunărene completau în principal logistica de la Marea Neagră, în condițiile războiului acestea au devenit un element al sistemului de securitate economică și alimentară al Ucrainei și Uniunii Europene.

În același timp, Dunărea nu poate înlocui complet porturile de mare adâncime din regiunea Odesa. Rolul său strategic constă în primul rând în crearea unui sistem alternativ rezilient, capabil să mențină o parte a fluxurilor de export chiar și în cazul unei deteriorări semnificative a situației de securitate din Marea Neagră.

Prin urmare, obiectivul principal nu ar trebui să fie redirecționarea temporară a mărfurilor către Dunăre în perioade de criză, ci creșterea pe termen lung a capacității întregului coridor Ucraina–Republica Moldova–România–UE. Aceasta presupune sincronizarea activității porturilor, căilor ferate și infrastructurii rutiere, dezvoltarea capacităților de transbordare, modernizarea punctelor de trecere a frontierei, reducerea timpului de tranzit al navelor și coordonarea permanentă a navigației.

Un factor suplimentar îl reprezintă nivelurile scăzute ale Dunării. Schimbările climatice vor influența tot mai mult pescajul navelor și capacitatea efectivă de transport a flotei fluviale. Din acest motiv, dezvoltarea Coridorului Dunărean trebuie să țină cont simultan de dimensiunea de transport, de securitate și de cea hidrologică.

În opinia ICD, această abordare poate transforma Dunărea dintr-o rută de rezervă utilizată în timpul războiului într-un coridor strategic permanent de transport, integrat în sistemul logistic al Uniunii Europene și capabil să consolideze reziliența exporturilor ucrainene și după încheierea războiului.