Ucraina și România vor crea un centru comun de coordonare pentru accelerarea traficului navelor pe Canalul Sulina

Ucraina și România au convenit să creeze un centru comun de coordonare între Administrația Porturilor Maritime din Ucraina (AMPU) și Administrația Fluvială a Dunării de Jos din România (AFDJ), care să asigure cooperarea operațională permanentă și coordonarea traficului navelor pe Canalul Sulina.

Decizia a fost luată în urma unei reuniuni de lucru la care au participat reprezentanți ai Ucrainei, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, AFDJ și Comisiei Europene. Partea ucraineană a fost reprezentată de conducerea Administrației Porturilor Maritime din Ucraina și de Ministerul Politicii Agrare și Alimentației al Ucrainei.

Din partea României au participat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Irinel Ionel Scrioșteanu, directorul general al AFDJ, Angela-Stela Ivan, directorul pentru căi navigabile al AFDJ, Bogdan Bică-Benuță, precum și managerul public al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ionuț Petrescu. Comisia Europeană a fost reprezentată de Alan Baron, șeful echipei „Culoarele de Solidaritate”.

Tema principală a discuțiilor a fost creșterea capacității Canalului Sulina și reducerea timpului de așteptare al navelor, inclusiv al celor care se îndreaptă spre porturile ucrainene de la Dunăre.

În urma reuniunii, părțile au convenit:

• să creeze un centru permanent de coordonare AMPU–AFDJ pentru cooperare operațională și coordonarea traficului navelor;

• să majoreze numărul echipelor de control ale serviciilor vamale și de frontieră românești, astfel încât să poată fi procesat simultan un număr mai mare de nave;

• să continue implementarea proiectului PRIMUS, care urmărește extinderea posibilităților de navigație pe timp de noapte pe Canalul Sulina;

• să organizeze instruiri comune pentru agenții maritimi și brokerii vamali ucraineni și români privind procedurile de formalizare în conformitate cu normele spațiului Schengen;

• să depună eforturi comune pentru creșterea capacității canalului și a numărului de nave care îl pot tranzita.

Partea română a atras, de asemenea, atenția asupra unor informații apărute în spațiul public ucrainean și românesc care, în opinia sa, nu reflectă întotdeauna în totalitate cauzele reale ale întârzierilor navelor. Părțile au subliniat necesitatea evaluării corecte a factorilor documentari, vamali, de frontieră, de pilotaj și operaționali care influențează circulația navelor.

Experții Institutului de Cercetări Dunărene:

Crearea unui centru permanent de coordonare AMPU–AFDJ este mult mai importantă decât instituirea unui nou mecanism de comunicare interinstituțională. În esență, este vorba despre trecerea către elemente de gestionare operațională comună a unuia dintre cele mai importante noduri de transport de pe Dunărea de Jos.

Canalul Sulina reprezintă în prezent o componentă critică a sistemului logistic care deservește porturile dunărene ale Ucrainei. Capacitatea sa reală nu depinde doar de parametrii fizici ai căii navigabile, ci și de disponibilitatea piloților, rapiditatea procedurilor vamale și de frontieră, schimbul de informații, activitatea agenților maritimi, navigația pe timp de noapte și sincronizarea operațională dintre autoritățile ucrainene și române.

Din acest motiv, cel mai mare efect practic poate fi obținut prin implementarea simultană a mai multor măsuri: un mecanism unic de coordonare, creșterea numărului echipelor de control și utilizarea mai intensă a canalului pe timp de noapte. Dacă aceste măsuri vor fi aplicate în mod integrat, ele ar putea nu doar să reducă cozile, ci și să facă tranzitul prin Sulina mult mai previzibil pentru armatori, proprietarii de mărfuri și operatorii portuari ucraineni.

Participarea Comisiei Europene are, de asemenea, o importanță deosebită. Ruta dunăreană a devenit parte integrantă a Culoarelor de Solidaritate UE–Ucraina, iar eficiența Canalului Sulina are astfel o relevanță directă pentru eforturile europene de menținere a unor coridoare de transport reziliente între Ucraina și Uniunea Europeană.

Pentru Ucraina, obiectivul strategic este trecerea de la reacția punctuală la cozi și situații de criză la un sistem permanent ucraineano-român de gestionare a navigației pe Dunărea de Jos. Crearea centrului de coordonare AMPU–AFDJ poate deveni primul pas practic către un asemenea model.

Pe termen lung, eficiența Canalului Sulina trebuie analizată împreună cu dezvoltarea porturilor Ismail și Reni, a infrastructurii feroviare ucrainene și românești, a coridoarelor rutiere și a sistemului portuar Constanța. Numai coordonarea acestor componente poate permite formarea unui coridor de transport Dunăre–Marea Neagră Ucraina–România–UE rezilient și competitiv.