Ucraina, România și Republica Moldova vor aprofunda cooperarea în cadrul „Triunghiului de la Odesa” — Sîbiha

Ucraina, România și Republica Moldova intenționează să consolideze cooperarea practică în cadrul formatului „Triunghiul de la Odesa”, acordând o atenție deosebită securității și stabilității regiunii Mării Negre.

Ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a declarat acest lucru în urma unei discuții cu ministra afacerilor externe a României, Oana Țoiu.

Potrivit șefului diplomației ucrainene, Ucraina și România sunt vecini apropiați și parteneri strategici, care împărtășesc un interes comun pentru o regiune a Mării Negre sigură și stabilă.

Sîbiha a subliniat că formatul trilateral de cooperare cu participarea Republicii Moldova produce deja rezultate concrete, iar Kievul dorește să valorifice acest impuls și să aprofundeze cooperarea practică dintre cele trei state.

„O Ucraină, o Românie și o Republică Moldova mai puternice înseamnă o Europă mai puternică și mai sigură”, a subliniat ministrul ucrainean.

Mecanismul trilateral de cooperare Ucraina–România–Republica Moldova a fost lansat la nivelul miniștrilor de externe la Odesa, în anul 2022.

Ulterior, reuniuni în acest format au avut loc la București, Chișinău și Cernăuți, iar mecanismul s-a transformat treptat într-o platformă permanentă de coordonare între cele trei state vecine.

În prezent, agenda acestuia depășește cu mult cadrul consultărilor diplomatice tradiționale. Ea include securitatea regională, energia, infrastructura și conectivitatea transporturilor, combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării, securitatea cibernetică, comerțul și investițiile, precum și sprijinirea integrării europene a Ucrainei și Republicii Moldova.

Printre domeniile practice discutate deja se numără dezvoltarea rețelelor energetice regionale, diversificarea aprovizionării cu gaze prin ruta transbalcanică, cooperarea în domeniul securității cibernetice și coordonarea parcursului Ucrainei și Republicii Moldova către aderarea la Uniunea Europeană.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene consideră că instituționalizarea în continuare a „Triunghiului de la Odesa” poate deveni unul dintre elementele importante ale noii arhitecturi de securitate și cooperare economică din nord-vestul regiunii Mării Negre.

Din punct de vedere geografic, Ucraina, România și Republica Moldova formează un spațiu strategic comun, în care securitatea militară este direct legată de siguranța navigației maritime, funcționarea porturilor, logistica dunăreană, coridoarele de transport către Uniunea Europeană, rețelele energetice și reziliența infrastructurii critice.

Acest format are o importanță deosebită pentru regiunile dunărene ale Ucrainei și României, precum și pentru sudul Republicii Moldova.

Anume aici se intersectează calea navigabilă a Dunării, porturile ucrainene Reni și Izmail, Portul Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova, porturile românești de la Dunărea de Jos și Constanța, precum și principalele coridoare rutiere și feroviare care integrează Ucraina și Republica Moldova în sistemul de transport al Uniunii Europene.

Din acest motiv, următoarea etapă a dezvoltării „Triunghiului de la Odesa” ar trebui să depășească cadrul consultărilor politice regulate și să urmărească formarea unui portofoliu de proiecte comune concrete în domeniul infrastructurii de transport, punctelor de trecere a frontierei, interconexiunilor energetice, protecției porturilor și navigației, protecției civile, securității cibernetice și combaterii amenințărilor hibride.

Pentru Ucraina și Republica Moldova, mecanismul are și o importantă dimensiune europeană. România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene și NATO, poate deveni o punte instituțională naturală pentru integrarea accelerată a celor două țări în spațiul economic, de transport, energetic și de securitate european.

Astfel, „Triunghiul de la Odesa” are potențialul de a evolua dintr-un format diplomatic într-un mecanism veritabil de integrare regională.

Eficiența sa va depinde în mare măsură de rapiditatea cu care acordurile politice dintre Ucraina, România și Republica Moldova vor fi transformate în proiecte concrete de infrastructură, economie și securitate.