• Ucraina Ucraina
  • Germania Germania
  • Austria Austria
  • Slovacia Slovacia
  • Ungaria Ungaria
  • Croația Croația
  • Serbia Serbia
  • Bulgaria Bulgaria
  • România România
  • Moldova Moldova
Toate știrile Știri

Cinci porturi din trei țări ar putea forma un hub logistic comun pe Dunăre: Ismail și Reni, printre participanții-cheie

Ucraina, România și Republica Moldova ar putea crea un hub logistic integrat pe Dunărea de Jos, care să reunească cinci porturi: Ismail, Reni, Galați, Brăila și Giurgiulești. Inițiativa urmărește eficientizarea transporturilor transfrontaliere, atragerea investițiilor și dezvoltarea unui sistem logistic regional care să sprijine reconstrucția Ucrainei.

Propunerea a fost prezentată la 22 octombrie 2026, la București, în cadrul forumului internațional „Reconstrucția Ucrainei: securitate, oportunități, investiții”, organizat de centrul de analiză românesc New Strategy Center.

Directorul general al New Strategy Center, George Scutaru, a subliniat necesitatea trecerii de la dezvoltarea individuală a porturilor la constituirea unui sistem logistic integrat al celor trei state. O asemenea abordare ar facilita coordonarea proiectelor de infrastructură, utilizarea mai eficientă a capacităților portuare și atragerea finanțării internaționale.

Una dintre prioritățile principale este creșterea capacității de tranzit a Canalului Sulina, care asigură accesul de pe Dunăre la Marea Neagră. Directorul portului Ismail, Vitalii Nikula, și reprezentantul portului Reni, Serhii Makohoniuk, au subliniat că restricțiile de navigație influențează direct volumele exporturilor și importurilor ucrainene.

Matthias von Tucher, conducătorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, a propus armonizarea procedurilor vamale și de frontieră, precum și o specializare mai accentuată a porturilor în funcție de categoriile de mărfuri. Această abordare ar permite evitarea investițiilor redundante și consolidarea competitivității sistemului regional de transport.

Unul dintre modelele de cooperare analizate presupune utilizarea portului Galați pentru primirea navelor maritime de mare capacitate, urmată de transportarea mărfurilor către porturile ucrainene cu barje mai mici. Scheme logistice similare sunt deja utilizate pentru exportul cerealelor ucrainene.

Participanții la forum au acordat o atenție deosebită securității infrastructurii portuare, protecției navigației și măsurilor de contracarare a amenințărilor militare și hibride.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

În opinia Institutului de Cercetări Dunărene (ICD), inițiativa privind constituirea unui hub logistic format din cinci porturi are o importanță strategică pentru dezvoltarea regiunii Dunării de Jos și aprofundarea integrării economice dintre Ucraina, România și Republica Moldova.

Principalul avantaj al modelului propus constă în trecerea de la concurența dintre porturi la valorificarea complementarității capacităților acestora. Această abordare ar permite dezvoltarea Dunării de Jos ca spațiu integrat de transport și logistică, conectat la lanțurile europene de aprovizionare.

Totodată, crearea unui asemenea hub necesită nu doar modernizarea infrastructurii portuare, ci și soluționarea sistemică a mai multor probleme: asigurarea navigației stabile pe Canalul Sulina, dezvoltarea conexiunilor feroviare și rutiere, digitalizarea operațiunilor de transport, simplificarea procedurilor transfrontaliere și consolidarea securității infrastructurii.

O importanță deosebită o are elaborarea unui program investițional coordonat între cele trei state, cu atragerea instrumentelor financiare ale Uniunii Europene și a instituțiilor financiare internaționale.

Pentru Ucraina este esențial ca dezvoltarea sistemului logistic comun să fie însoțită de modernizarea porturilor Ismail și Reni, menținerea competitivității acestora și extinderea capacităților de operare a mărfurilor.

ICD consideră această inițiativă o posibilă bază pentru integrarea pe termen lung a transporturilor din regiunea Dunării de Jos, contribuind la consolidarea rezilienței economice a teritoriilor de frontieră, la redresarea economiei ucrainene și la întărirea rolului regiunii în sistemul logistic european.

În prezent, inițiativa se află însă în etapa discuțiilor, iar implementarea sa practică va necesita acorduri interstatale și decizii concrete de investiții.