Ucraina și România lucrează la extinderea navigației nocturne pe Canalul Sulina

Ucraina și România poartă negocieri privind creșterea capacității de tranzit a Canalului Sulina, inclusiv prin introducerea tranzitului regulat al navelor pe timp de noapte. Această măsură ar putea contribui la creșterea volumelor de mărfuri exportate și importate prin porturile ucrainene de la Dunăre.

Informația a fost comunicată de Vitalii Nikula, directorul Portului Comercial Maritim Izmail, într-un interviu acordat agenției Ukrinform.

Canalul Sulina rămâne una dintre principalele căi de legătură dintre Dunăre și Marea Neagră, permițând tranzitul navelor cu un pescaj de până la 7 metri. În prezent, capacitatea sa limitată reprezintă un obstacol pentru dezvoltarea transportului de mărfuri.

Potrivit lui Nikula, negocierile sunt purtate de ministerele de resort din Ucraina și România, împreună cu Administrația Porturilor Maritime din Ucraina.

O altă problemă importantă o reprezintă nivelul critic de scăzut al apei Dunării. Din cauza scăderii sezoniere a nivelului apei, barjele care pot transporta între 2.000 și 2.500 de tone de cereale sunt încărcate în prezent cu doar 750–800 de tone, ceea ce reduce semnificativ eficiența logisticii fluviale.

Directorul Portului Izmail a subliniat, de asemenea, necesitatea investițiilor în modernizarea echipamentelor de manipulare a mărfurilor, pentru creșterea productivității operațiunilor portuare.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene (ICD)

Extinderea posibilităților de navigație nocturnă pe Canalul Sulina are, fără îndoială, o importanță strategică pentru funcționarea clusterului portuar ucrainean de la Dunăre. Creșterea capacității acestui traseu ar putea reduce timpii de așteptare ai navelor, îmbunătăți predictibilitatea transporturilor și consolida competitivitatea porturilor Izmail și Reni.

Totodată, navigația nocturnă nu va soluționa problema nivelurilor scăzute ale apei Dunării, care influențează direct capacitatea de încărcare a navelor și costurile transportului de mărfuri. Prin urmare, dezvoltarea logisticii dunărene necesită o abordare integrată, care să combine modernizarea infrastructurii portuare, îmbunătățirea gestionării navigației și aprofundarea cooperării cu România.

După cum au subliniat în repetate rânduri experții Institutului de Cercetări Dunărene, o prioritate trebuie să fie crearea unui sistem coordonat ucraineano-român de gestionare a navigației în regiunea Dunării de Jos, care să țină cont de limitările hidrologice, siguranța navigației și necesitățile comerțului internațional.