UE sprijină Republica Moldova în implementarea tehnologiilor moderne de monitorizare a mediului

Republica Moldova își extinde cooperarea cu Agenția Europeană de Mediu (EEA) în domeniul monitorizării mediului prin satelit, evaluării calității aerului și integrării în sistemele europene de informații de mediu.

Aceste subiecte au fost discutate în cadrul unei întrevederi dintre ministrul mediului al Republicii Moldova, Gheorghe Hajder, și Gülçin Karadeniz, reprezentanta Agenției Europene de Mediu.

O atenție deosebită a fost acordată programului european Copernicus, care combină observațiile satelitare cu măsurătorile efectuate la sol. Aceste tehnologii permit monitorizarea calității aerului, a ecosistemelor forestiere și a resurselor de apă, evaluarea schimbărilor climatice și identificarea rapidă a efectelor secetei și incendiilor de vegetație.

Un domeniu important al cooperării îl reprezintă modernizarea sistemului național de monitorizare a calității aerului, inclusiv instalarea a 10 stații automate de monitorizare și transmiterea datelor colectate către sistemele europene de informații.

Participanții au discutat, de asemenea, posibilitățile de implicare a specialiștilor moldoveni în activitatea Rețelei europene de informare și observare a mediului (Eionet), schimbul de metodologii și experiență practică, formarea profesională și extinderea asistenței tehnice pentru instituțiile naționale de mediu.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene (ICD)

Potrivit experților ICD, integrarea Republicii Moldova în sistemele europene de monitorizare a mediului are o importanță deosebită pentru consolidarea securității ecologice și a securității apei în întreaga macroregiune a Dunării.

Combinarea datelor satelitare Copernicus cu observațiile automate realizate la sol creează premise pentru dezvoltarea unor sisteme mai eficiente de avertizare timpurie privind riscurile de mediu, inclusiv seceta, poluarea atmosferică, degradarea ecosistemelor acvatice și consecințele schimbărilor climatice.

Aceste tehnologii sunt deosebit de relevante pentru bazinele hidrografice transfrontaliere ale Nistrului, Prutului și Dunării, unde procesele ecologice influențează direct alimentarea cu apă, agricultura, ecosistemele naturale și dezvoltarea socioeconomică a regiunilor de frontieră.

„Pentru statele din regiunea Dunării, trecerea de la observațiile de mediu fragmentate la un sistem integrat de monitorizare, bazat pe date comparabile, metodologii comune și schimb operativ de informații, este esențială. O asemenea abordare va contribui la îmbunătățirea gestionării transfrontaliere a resurselor de apă și la consolidarea capacității de reacție la amenințările ecologice”, subliniază experții ICD.

Institutul consideră că integrarea în continuare a sistemelor de informații de mediu din Ucraina, Republica Moldova și România poate deveni o direcție practică importantă în implementarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, în special în domeniul adaptării la schimbările climatice, gestionării resurselor de apă și prevenirii poluării transfrontaliere.

Totodată, eficiența modernizării va depinde nu doar de instalarea echipamentelor noi, ci și de continuitatea măsurătorilor, fiabilitatea datelor, pregătirea specialiștilor și organizarea schimbului automatizat de informații cu partenerii europeni.