Creșterea nivelului Dunării a permis majorarea puterii Unității 5 a Centralei Nucleare de la Kozlodui

Centrala Nucleară de la Kozlodui din Bulgaria a început restabilirea treptată a puterii Unității 5, după ameliorarea situației hidrologice pe Dunăre.

Majorarea planificată a început la ora 10:00, pe 31 august. Până la ora 17:00, puterea unității a ajuns la 950 MW. Decizia privind revenirea la regimul normal de exploatare a fost adoptată după creșterea nivelului apei pe sectorul bulgar al Dunării în decursul mai multor zile, a comunicat Centrala Nucleară de la Kozlodui.

Puterea Unității 5 fusese redusă preventiv cu aproximativ 120 MW la 21 august, din cauza nivelului fără precedent de scăzut al fluviului. Unitatea 6, care are, de asemenea, o capacitate nominală de 1.000 MW, a continuat să funcționeze fără o reducere similară.

Guvernul bulgar analizează și un proiect hidrotehnic în apropierea centralei, menit să reducă impactul perioadelor prelungite de ape scăzute asupra alimentării tehnice cu apă.

Situația face parte dintr-o problemă regională mai amplă. Prima unitate a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită la sfârșitul lunii iulie din cauza nivelului critic al Dunării. La 13 august a început oprirea controlată a Unității 2, ultimul reactor operațional al centralei, România rămânând temporar fără producție nucleară.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Restabilirea puterii Unității 5 demonstrează dependența directă a stabilității sistemului energetic din regiunea Dunării de regimul hidrologic al fluviului. Creșterea temporară a nivelului apei permite revenirea unor capacități de producție, dar nu elimină riscurile sistemice asociate secetelor prelungite și creșterii temperaturii apei.

Evoluțiile de la Kozlodui și Cernavodă arată că nivelul scăzut al Dunării nu mai poate fi considerat exclusiv o problemă pentru navigație sau agricultură. Acesta a devenit un factor de securitate energetică regională, capabil să afecteze producția, prețurile energiei electrice și fluxurile transfrontaliere.

Statele dunărene au nevoie de scenarii coordonate de răspuns, de modernizarea sistemelor tehnice de alimentare cu apă, precum și de capacități suplimentare de rezervă și de stocare a energiei. Monitorizarea hidrologică comună este, de asemenea, esențială pentru identificarea timpurie a riscurilor asupra infrastructurii energetice critice.