România participă la cea de-a 17-a reuniune a Comitetului de Implementare al Convenției Carpatice

Directorul Institutului de Cercetări Dunărene, Vitaliy Barvinenko, reprezintă Ucraina la cea de-a 17-a reuniune a Comitetului de Implementare al Convenției Carpatice, unul dintre principalele formate de cooperare între statele regiunii carpatice.

Convenția Carpatică a fost semnată la 22 mai 2003, la Kyiv, având ca obiectiv protecția mediului și dezvoltarea durabilă a regiunii carpatice. Părți la Convenție sunt șapte state: Ucraina, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria, România și Serbia.

Comitetul de Implementare este organismul de lucru care pregătește proiectele de decizii politice și instituționale pentru Conferința Părților.

Pe parcursul a două zile, participanții urmează să examineze și să armonizeze peste douăzeci de proiecte de decizie care vor fi înaintate celei de-a opta Conferințe a Părților – COP8, programată pentru 1–4 decembrie.

O sesiune separată este dedicată oportunității creării unui mecanism de verificare a respectării obligațiilor asumate în cadrul Convenției, inclusiv prin valorificarea experienței Convenției Alpine.

La reuniune participă delegațiile celor șapte state părți, reprezentanți ai Secretariatului UNEP, Comisiei Europene, Agenției Europene de Mediu, UNIDO, ai secretariatelor altor convenții de mediu, ai rețelelor științifice Science for the Carpathians și Eurac Research, ai Rețelei Carpatice a Ariilor Protejate, WWF și ai numeroase organizații neguvernamentale.

Pentru Ucraina, participarea la activitatea Convenției Carpatice are o semnificație strategică, care depășește dimensiunea strict ecologică.

Carpații reprezintă unul dintre cele mai importante spații naturale și hidrologice din Europa Centrală și de Est și sunt direct conectați la bazinul Dunării. O parte semnificativă a scurgerii afluenților Dunării se formează în Carpați, inclusiv în bazinul superior al Tisei. Prin urmare, deciziile privind gestionarea resurselor de apă, protecția pădurilor, adaptarea la schimbările climatice, biodiversitatea, energia și transportul au efecte directe asupra întregului spațiu dunăreano-carpatic.

Legătura instituțională dintre regiunile Carpatică și Dunăreană este deja consolidată prin mecanisme concrete de cooperare. Convenția Carpatică are memorandumuri de cooperare cu Grupul Tisa al Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea, precum și cu domenii prioritare ale Strategiei UE pentru Regiunea Dunării privind calitatea apei, energia și transportul.

De asemenea, regiunea Dunăre–Carpați este utilizată ca model pentru planificarea unei rețele naturale transeuropene, ceea ce amplifică importanța coordonării politicilor de mediu între Carpați și bazinul Dunării.

Actuala reuniune are o importanță deosebită și prin faptul că următoarea Președinție a Convenției Carpatice va reveni Ucrainei.

Pe ordinea de zi figurează și un punct separat privind sprijinul pentru Ucraina, precum și un proiect de decizie destinat facilitării implementării Convenției în condițiile actuale.

Astfel, în următorul ciclu de trei ani, Carpații ucraineni și cursul superior al Tisei vor dobândi un rol important în sistemul diplomației regionale de mediu.

Pentru Ucraina, viitoarea Președinție reprezintă o oportunitate de a participa mai activ la formularea agendei regionale în domenii precum securitatea apei, protecția biodiversității, adaptarea climatică, dezvoltarea durabilă a zonelor montane și cooperarea dintre regiunile Carpatică și Dunăreană.

Ucraina nu este un simplu observator la această masă de negocieri, ci un participant care va contribui direct la definirea agendei regionale și la dezvoltarea cooperării în anii următori.