La Ujhorod a avut loc reuniunea șefilor delegațiilor Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea

În perioada 11–12 iunie, Ucraina a găzduit la Ujhorod reuniunea șefilor delegațiilor Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR). Evenimentul a devenit una dintre acțiunile-cheie din cadrul președinției Ucrainei la ICPDR în 2026 și a confirmat rolul tot mai important al Ucrainei în formarea agendei cooperării internaționale dunărene.

Participanții au examinat principalele provocări pentru regiunea Dunării: impactul războiului asupra resurselor de apă și ecosistemelor, adaptarea la schimbările climatice, gestionarea riscurilor de secetă și inundații, precum și pregătirea noului Plan de management al bazinului fluviului Dunărea.

Șefa delegației ucrainene, viceministra economiei, mediului și agriculturii, Iryna Ovcharenko, a subliniat că, pentru Ucraina, protecția resurselor de apă în perioada războiului a căpătat o importanță deosebită.

„Astăzi, gestionarea durabilă și integrată a resurselor de apă nu reprezintă pentru noi doar o problemă de mediu sau economică, ci și o chestiune de securitate națională. Războiul a creat provocări fără precedent pentru sectorul apei — de la distrugerea infrastructurii până la riscurile de poluare pe scară largă a corpurilor de apă”, a declarat Iryna Ovcharenko.

În cadrul reuniunii, partea ucraineană a atras atenția asupra a trei priorități ale președinției Ucrainei la ICPDR: consolidarea rezilienței în domeniul apei în contextul schimbărilor climatice, studierea aprofundată a consecințelor războiului asupra ecosistemelor acvatice ale Dunării de Jos și Deltei Dunării, precum și extinderea cooperării internaționale pentru implementarea Planului de management al bazinului fluviului Dunărea.

Unul dintre rezultatele importante pentru Ucraina a fost crearea unui Grup de lucru special pentru evaluarea impactului acțiunilor militare asupra bazinului Dunării. Sarcina acestuia va fi analiza complexă atât a consecințelor directe, cât și a celor indirecte ale războiului asupra resurselor de apă.

Impacturile directe includ poluarea apei cauzată de căderea dronelor și rachetelor, scurgerile de combustibil și substanțe explozive, precum și distrugerea sau perturbarea funcționării stațiilor de epurare. Impacturile indirecte includ, în special, creșterea presiunii asupra infrastructurii urbane ca urmare a migrației interne masive. Rezultatele acestei analize ar trebui să constituie baza pentru elaborarea unor măsuri eficiente de refacere și protecție a resurselor de apă.

„Pentru Ucraina, sprijinul internațional și cooperarea în cadrul ICPDR sunt extrem de importante. Apreciem în mod deosebit solidaritatea statelor din regiunea Dunării, a partenerilor internaționali și a comunității de experți în susținerea sectorului ucrainean al apei în această perioadă dificilă”, a subliniat președinta ICPDR, Mariia Șpancik.

Un moment distinct al reuniunii a fost expoziția fotografică „Apa în focul războiului”, dedicată impactului agresiunii ruse asupra resurselor de apă și infrastructurii de apă din Ucraina. Expoziția a demonstrat partenerilor europeni nu doar amploarea consecințelor ecologice ale războiului, ci și reziliența comunităților ucrainene care asigură zilnic accesul populației la apă curată.

Comentariul Institutului pentru Cercetări Dunărene

Potrivit lui Vitaliy Barvinenko, directorul Institutului pentru Cercetări Dunărene, organizarea reuniunii ICPDR în Ucraina are nu doar o semnificație simbolică, ci și una practică pentru întregul sistem de gestionare a bazinului Dunării.

„Dunărea nu este astăzi doar o arteră de apă a Europei. Este un spațiu al securității comune, al responsabilității ecologice și al interdependenței transfrontaliere. Pentru Ucraina, participarea la activitatea ICPDR în condiții de război înseamnă posibilitatea de a ridica problema protecției resurselor de apă la nivelul unei politici internaționale sistemice. Este deosebit de important faptul că efectele acțiunilor militare asupra ecosistemelor acvatice ale Dunării vor fi analizate nu fragmentar, ci în cadrul unui grup de lucru special”, a declarat Vitaliy Barvinenko.

Experții Institutului au subliniat, de asemenea, că războiul a schimbat semnificativ natura riscurilor ecologice în bazinul Dunării. Dacă anterior principalele provocări erau reprezentate în principal de schimbările climatice, poluare, inundații, secete și presiunea economică asupra resurselor de apă, în prezent acestora li se adaugă riscuri generate de război — distrugerea infrastructurii, poluări accidentale, pericolul minelor, deteriorarea sistemelor de epurare și impactul pe termen lung al ostilităților asupra ecosistemelor acvatice și de coastă.

„Crearea unui grup de lucru pentru evaluarea impactului războiului asupra bazinului Dunării este un pas important către formularea unei politici de refacere bazate pe dovezi. Pentru Ucraina este esențial ca efectele ecologice ale agresiunii ruse să fie documentate corespunzător, evaluate și luate în considerare în programele internaționale de reconstrucție. Aceasta nu este doar o chestiune de protecție a mediului, ci și una privind securitatea viitoare a comunităților, a infrastructurii portuare, a producției agricole și a cooperării transfrontaliere”, au subliniat reprezentanții ICD.

În plus, Institutul consideră că președinția Ucrainei la ICPDR în 2026 deschide oportunități suplimentare pentru consolidarea rolului regiunii dunărene ucrainene în politica europeană de mediu, transport și securitate. O importanță deosebită o are integrarea sub-bazinelor ucrainene ale râurilor Tisa, Prut și Siret, precum și a Deltei Dunării, în programele pe termen lung de monitorizare, refacere și adaptare climatică.

Evenimentul a avut loc cu sprijinul programului EU4Green Recovery East și al proiectului GEF-PNUD-OSCE „Promovarea cooperării transfrontaliere și a managementului integrat al resurselor de apă în bazinul râului Nistru prin implementarea Programului de acțiuni strategice”. În Ucraina, aceste inițiative contribuie la armonizarea legislației naționale cu normele UE în domeniul resurselor de apă și la dezvoltarea cooperării transfrontaliere.

Reamintim că anul 2026 este unul important pentru Ucraina în cadrul cooperării internaționale dunărene, deoarece Ucraina deține președinția ICPDR. La sfârșitul anului trecut, la Viena a avut loc ceremonia de predare a președinției de la Republica Slovenia către Ucraina. Mandatul Ucrainei va dura un an și este al doilea din istoria țării, după cel din 2011.

Experții reamintesc că ICPDR este una dintre cele mai mari și mai active comisii internaționale de management al bazinelor hidrografice din lume. Aceasta reunește 14 țări europene pentru a asigura utilizarea durabilă a resurselor de apă ale Dunării.

Ucraina este parte la Convenția privind protecția fluviului Dunărea din 1994. Rada Supremă a Ucrainei a ratificat Convenția în 2002. Obiectivul principal al acesteia este promovarea și coordonarea gestionării durabile a resurselor de apă.

Bazinul fluviului Dunărea acoperă teritoriile a 19 țări europene și este cel mai internațional bazin hidrografic din lume. În Ucraina, bazinul Dunării include sub-bazinele râurilor Tisa, Prut și Siret, precum și o parte a Deltei Dunării.