Comisia Dunării EM PERS

La 29 ianuarie 2026, Comisia Dunării (CD) a convocat Reuniunea de experți privind problemele de personal în navigația pe Dunăre (EM PERS) pentru a aborda deficitul acut de forță de muncă și pentru a evalua stadiul implementării legislației UE în domeniul navigației interioare. Reuniunea a avut loc după atelierul comun CD–EDINNA din 28 ianuarie și a reunit peste 75 de experți din țările dunărene, inclusiv reprezentanți ai ministerelor transporturilor și ai administrațiilor căilor navigabile, ai Comisiei Europene (DG MOVE), CESNI, ELA, Comunității Transporturilor, ai partenerilor sociali, ai industriei transportului pe căi navigabile interioare, precum și ai centrelor și instituțiilor de formare.

Dezbaterile au vizat politica UE privind personalul din navigația interioară, transpunerea și aplicarea directivelor și regulamentelor UE, educația și formarea profesională, digitalizarea și datele despre piața muncii. În deschidere, Directorul General al Secretariatului CD, Manfred Seitz, a subliniat că oamenii reprezintă cel mai important activ al sectorului și că numai un personal bine pregătit poate gestiona digitalizarea, tranziția energetică și provocările economice.

Un subiect central a fost Directiva (UE) 2017/2397 privind recunoașterea calificărilor profesionale. Persistă lacune semnificative de implementare, întrucât mai multe state membre ale UE nu au transpus încă integral Directiva. Dintre țările candidate din bazinul Dunării, Serbia și Ucraina înregistrează progrese către recunoașterea conform cadrului UE, în timp ce Republica Moldova nu a depus încă o solicitare.

DG MOVE a indicat că, în această etapă, Comisia nu intenționează să introducă cerințe armonizate obligatorii privind compunerea echipajelor. În schimb, se așteaptă ca standardele CESNI să fie finalizate până la sfârșitul anului 2026 și să fie reflectate într-o recomandare neobligatorie a Comisiei. În același timp, utilizarea instrumentelor digitale—inclusiv Baza Europeană de Date a Echipajelor (ECDB) și registrele electronice ale serviciului și jurnalele de bord—devine obligatorie. Experții au evidențiat necesitatea unei coordonări mai bune a aplicării, a accesului îmbunătățit la sisteme precum ECDB pentru autoritățile de control și a creșterii investițiilor în formare modernă, armonizată și de înaltă calitate.

Problemele persistente includ îmbătrânirea forței de muncă, lipsa personalului calificat (în special a comandanților/căpitanilor), barierele de intrare pentru noii veniți, barierele lingvistice și fragmentarea datelor despre piața muncii.

Prioritățile pentru 2026 includ continuarea cooperării cu EDINNA, sprijinirea studiului privind mobilitatea forței de muncă comandat de Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) și inițiative de armonizare a formării profesionale și de stimulare a recrutării, inclusiv prin finanțare UE. Următoarea reuniune EM PERS este planificată pentru ianuarie 2027.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene 

Pentru Ucraina, unde coridorul dunărean are o funcție strategică de reziliență logistică, deficitul de personal tinde să devină o constrângere sistemică de capacitate comparabilă cu blocajele infrastructurale. În acest context, apropierea de Directiva (UE) 2017/2397 trebuie tratată nu doar ca element formal al alinierii la acquis, ci ca mecanism aplicat pentru reducerea barierelor tranzacționale, extinderea mobilității profesionale și creșterea predictibilității pentru operatori și autoritățile de control.

Totodată, trecerea la instrumente digitale obligatorii (ECDB, jurnale electronice) presupune pregătire instituțională: regimuri stabile de acces, guvernanță clară a datelor, instruirea personalului din industrie și a organelor de control, precum și proceduri interoperabile de verificare. IDR consideră oportun ca în 2026 să fie prioritizate: (1) o foaie de parcurs practică pentru recunoaștere și documentare aliniată abordărilor UE; (2) un „perimetru digital al resurselor umane” (acces, verificare, responsabilități, igienă de securitate cibernetică); (3) modernizarea formării prin programe modulare, componente lingvistice și instruire pe simulatoare, cu accent pe profilurile critic deficitare (comandanți/căpitani); și (4) analitica pieței muncii pentru a corela oferta de formare cu cererea reală.