Danube Logistics marchează 10 ani de raportare a emisiilor de carbon, cu o eficiență îmbunătățită a emisiilor în GIFP

În aprilie 2026, Danube Logistics, investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești (GIFP), a publicat al zecelea său Raport anual privind amprenta de carbon. Documentul, care acoperă perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, evidențiază două tendințe paralele: creșterea emisiilor totale pe fondul extinderii activităților de producție și îmbunătățirea vizibilă a eficienței emisiilor raportate la tona de marfă manipulată.

Potrivit raportului, volumul total al emisiilor de CO₂e la GIFP a ajuns la 4.717 tone în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 14,8% față de 2024. Structura amprentei de carbon a rămas în linii mari stabilă: aproximativ 30% din emisii au fost atribuite companiei Danube Logistics, iar circa 70% au provenit de la rezidenții portului. Creșterea a fost determinată în principal de majorarea volumelor de marfă manipulate și de intensificarea activității industriale în port, în special de producția de ulei vegetal, care a rămas cea mai importantă sursă individuală de emisii.

În același timp, Danube Logistics a înregistrat o îmbunătățire importantă a eficienței ecologice. Deși volumele de marfă ale companiei au crescut cu 22,5% în 2025, emisiile sale de CO₂e au crescut doar cu 13,0%. Ca rezultat, emisiile de CO₂e per tonă de marfă manipulată s-au redus cu 7,8%. Pe parcursul perioadei de raportare de zece ani, acest indicator-cheie de performanță s-a îmbunătățit semnificativ, scăzând de la 1,97 kg CO₂e per tonă în 2016 la 0,89 kg CO₂e per tonă în 2025. Aceasta înseamnă o reducere totală de 54,8% și reflectă progrese constante în eficiența energetică.

Pe măsură ce GIFP continuă să se extindă, implementarea unor măsuri țintite pentru reducerea suplimentară a emisiilor rămâne esențială. Danube Logistics a declarat că va continua să se concentreze pe îmbunătățirea eficienței energetice și pe susținerea unei creșteri durabile, urmărind să echilibreze dezvoltarea economică și responsabilitatea față de mediu.

Comentariul ICD

Pentru regiunea dunăreană, această evoluție este importantă nu doar ca exemplu de raportare corporativă, ci și ca indicator al unei schimbări structurale mai ample în guvernanța portuară și managementul logistic. Cazul GIFP arată că, chiar și atunci când emisiile absolute cresc ca urmare a extinderii producției și a traficului de marfă, indicatorul cu adevărat strategic este intensitatea emisiilor raportată la unitatea de marfă manipulată. Aceasta corespunde direcției generale a politicii europene de transport, în care competitivitatea este tot mai strâns legată de eficiența energetică, transparența raportării și integrarea principiilor de decarbonizare în operațiunile portuare de zi cu zi.

Pentru zona ucraineană a Dunării, aceasta este de asemenea o evoluție semnificativă. Competiția dintre porturile Dunării de Jos în anii următori va depinde nu doar de tarife, adâncimi și capacitate de operare, ci și de capacitatea operatorilor de a demonstra conformitatea cu noile cerințe de mediu ale piețelor internaționale. Porturile care vor construi mai devreme sisteme solide de monitorizare a emisiilor, de eficiență energetică și de guvernanță bazată pe criterii ESG vor avea poziții mai puternice în competiția pentru fluxurile de marfă, investiții și parteneriate strategice.

În acest sens, practica de raportare a Danube Logistics pe durata unui deceniu reprezintă mai mult decât o rutină corporativă. Ea este un exemplu despre modul în care analiza de mediu poate deveni un instrument al managementului portuar pe termen lung. Pentru întregul spațiu Dunăre–Marea Neagră, aceasta confirmă încă o dată că viitorul nodurilor logistice va depinde de capacitatea lor de a combina creșterea infrastructurală, activitatea industrială și controlul impactului asupra mediului.