HŽ Infrastruktura semnează cu Comsa un contract feroviar de 278,8 milioane de euro
Administratorul infrastructurii feroviare din Croația, HŽ Infrastruktura, a semnat un contract cu compania spaniolă Comsa în valoare de 278,8 milioane de euro fără TVA pentru modernizarea tronsonului de 44 de kilometri Hrvatski Leskovac – Karlovac de pe linia Zagreb – Rijeka. Lucrările includ reconstrucția căii existente, construirea unei a doua linii, electrificarea traseului, modernizarea sistemelor de semnalizare și telecomunicații, renovarea stațiilor feroviare din Hrvatski Leskovac, Jastrebarsko și Karlovac, precum și construirea unor noi poduri și viaducte.
După finalizarea proiectului, trenurile vor putea circula pe cea mai mare parte a acestui sector cu viteze de până la 160 km/h. Implementarea lucrărilor este planificată să înceapă în vara anului 2026 și să se încheie în 2029.
Tronsonul face parte din proiectul mai amplu al Croației privind calea ferată de câmpie dintre Zagreb și Rijeka, un coridor strategic de transport menit să îmbunătățească legătura dintre partea centrală a țării și Portul Rijeka, una dintre cele mai importante porți maritime ale Croației. Modernizarea urmează să consolideze rolul acestui coridor în conectarea Adriaticii cu piețele din Europa Centrală și cu rețelele europene de transport.
Proiectul este cofinanțat în proporție de 85% din granturi ale Uniunii Europene, în cadrul programului Competitivitate și Coeziune. Contractul a fost atribuit în urma unei noi proceduri de licitație, după ce acordul anterior, semnat în 2022 cu un consorțiu condus de Strabag, nu a avansat din cauza problemelor legate de autorizații. În cadrul noii licitații, oferta Comsa a fost aleasă drept cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, deși nu a fost cea mai ieftină.
Comentariul ICD
Acest contract este important nu doar pentru modernizarea internă a infrastructurii feroviare din Croația, ci și pentru arhitectura logistică mai largă a spațiului Dunăre–Adriatica. Modernizarea tronsonului Hrvatski Leskovac – Karlovac consolidează accesul terestru către Portul Rijeka, care se poziționează tot mai clar atât ca alternativă, cât și ca punct complementar față de alte noduri de transport din Europa Centrală. În termeni strategici, acest lucru întărește legăturile multimodale dintre Adriatica, regiunea Dunării și piețele interioare ale Uniunii Europene. Pentru Europa Centrală și de Sud-Est, proiectul reprezintă și un exemplu relevant al modului în care investițiile în infrastructură susținute de UE transformă coridoarele de transport din modernizări punctuale în axe logistice integrate, de mare capacitate.
Moldova
Ucraina
România