Poluarea cu ulei de floarea-soarelui poate persista peste șase ani pe fundul Mării Negre
Ucraina
05.01.2026
Poluarea cu ulei de floarea-soarelui poate persista pe fundul Marea Neagră mai mult de șase ani și necesită măsuri active de îndepărtare și refacere ecologică. Acest lucru este semnalat de Greenpeace Ucraina, în urma scurgerilor provocate de atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din zona Odesa.
Martorii au raportat că, după atacurile asupra portului Pivdennyi, uleiul s-a răspândit rapid în apele adiacente, a ajuns în Limanul Adjalîk și ulterior pe litoralul orașului Odesa. Aproximativ 300 de păsări acvatice afectate au fost salvate și transferate la Grădina Zoologică din Odesa pentru reabilitare, însă numărul real al animalelor afectate este probabil mult mai mare.
Greenpeace explică faptul că, în fazele inițiale, uleiul alimentar rămâne la suprafața apei, provocând sufocarea și contaminarea fizică a faunei marine, similar scurgerilor de petrol. La temperaturi scăzute, uleiul se îngroașă și se solidifică parțial, ceea ce încetinește descompunerea. În timpul degradării, acesta consumă oxigenul dizolvat din apă, afectând peștii și alte organisme acvatice. După polimerizare sau amestec cu sedimente, uleiul devine mai greu decât apa și se depune pe fundul mării, formând straturi compacte care privează organismele bentonice de oxigen.
Conform datelor NOAA, astfel de poluări cu ulei vegetal pot persista pe fundul mării peste șase ani, sub formă de cruste sau aglomerări dure în sedimentele nisipoase.
Comentariul ICD:
Institutul de Cercetări Dunărene subliniază că acest caz are importanță sistemică pentru securitatea ecologică a bazinului Dunăre–Marea Neagră. Poluarea apelor costiere ale Mării Negre afectează direct Delta Dunării, limanele și ecosistemele costiere ale regiunii dunărene ucrainene, care funcționează ca un sistem ecologic unitar. Chiar și scurgerile de ulei alimentar trebuie tratate ca urgențe de mediu, necesitând intervenție rapidă, monitorizare pe termen lung și consolidarea capacităților de răspuns în condiții de risc militar.
România
Moldova