Exportatorii moldoveni de cereale solicită CFM revizuirea taxelor pentru staționarea vagoanelor blocate în portul Reni

Asociația exportatorilor de cereale Agrocereale s-a adresat întreprinderii de stat Calea Ferată din Moldova (CFM), solicitând identificarea unei soluții echitabile și justificate economic privind taxele pentru staționarea vagoanelor cu cereale moldovenești, care rămân blocate de o perioadă îndelungată în portul ucrainean Reni.

Apelul oficial a fost transmis conducerii CFM la 11 septembrie 2026. Potrivit Agrocereale, numai în cazul a două companii membre ale asociației, aproximativ 83 de vagoane staționează la Reni de circa o lună, fără posibilitatea de a fi descărcate. La 9 septembrie, taxele acumulate pentru staționarea acestora ajunseseră la aproximativ 40,5 mii de dolari SUA și continuau să crească zilnic. Potrivit asociației, și alți exportatori se confruntă cu probleme similare.

Agrocereale explică situația prin riscurile de securitate din sudul Ucrainei. Conform informațiilor primite de asociație de la operatorii de pe piață, unii armatori refuză să trimită nave în portul Reni sau le redirecționează către alte porturi. În lipsa unei nave la dană, cerealele nu pot fi descărcate din vagoane, iar în prezent nu există o alternativă realistă care să permită eliberarea rapidă a materialului rulant și întoarcerea acestuia în Republica Moldova.

Agrocereale nu solicită scutirea automată a comercianților de toate plățile. Asociația propune diferențierea cazurilor în care staționarea apare din culpa operatorului de situațiile provocate de circumstanțe externe asupra cărora exportatorul nu are, în mod real, posibilitatea de a interveni. Este propusă inițierea unui dialog tehnic între CFM și companiile afectate, precum și elaborarea unui mecanism previzibil de repartizare a costurilor.

Problema are un caracter mai larg. Directorul executiv al Agrocereale, Iurie Rija, a declarat că în portul Reni ar putea fi blocate în total peste 100 de vagoane CFM cu încărcături de cereale. Potrivit acestuia, este vorba despre un volum semnificativ pentru parcul feroviar al Republicii Moldova și pentru logistica de export a țării.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene subliniază că situația de la Reni depășește cadrul unui litigiu comercial obișnuit privind plata pentru utilizarea vagoanelor. Aceasta evidențiază o problemă sistemică a logisticii dunărene în condiții de război — lipsa unui mecanism stabil de distribuire a costurilor generate de circumstanțe de securitate care nu sunt controlate de niciunul dintre participanții direcți la transport.

„Logica economică a taxei de staționare constă în stimularea proprietarului mărfii să elibereze cât mai rapid materialul rulant. Însă acest mecanism își pierde o parte din funcția sa de reglementare atunci când operatorul nu poate fizic descărca vagonul din cauza absenței unei nave, iar nava nu intră în port din cauza riscului de război. Într-o asemenea situație, modelul tarifar obișnuit începe să transforme un risc extern de securitate în pierderi financiare directe pentru un anumit exportator”, menționează ICD.

În opinia Institutului, problema necesită nu excepții punctuale pentru anumite companii, ci crearea unui mecanism de criză transparent pentru transporturile internaționale prin Dunăre. Acesta ar putea prevedea diferențierea cauzelor staționării, confirmarea documentară a circumstanțelor care nu depind de proprietarul mărfii, posibilitatea amânării sau ajustării parțiale a plăților, precum și un mecanism coordonat de acțiune între transportator și comerciant în cazul blocării de lungă durată a mărfurilor.

O asemenea abordare este importantă și pentru CFM. Scoaterea din circulație, pentru perioade îndelungate, a zeci de vagoane reduce capacitatea sistemului feroviar moldovenesc, în timp ce acumularea unor costuri neprevăzute pentru comercianți face ruta dunăreană mai puțin atractivă din punct de vedere economic.

Reni reprezintă o componentă importantă nu doar a logisticii de export ucrainene, ci și a celei moldovenești. Situația actuală demonstrează astfel că reziliența Coridorului Dunărean nu mai depinde doar de capacitățile portuare, infrastructura feroviară și disponibilitatea flotei. La fel de importante devin mecanismele de distribuire a riscurilor de război între porturi, transportatori, armatori și expeditorii de mărfuri.

Crearea unor asemenea reguli poate preveni situația în care blocarea din motive de securitate a unui element al lanțului logistic se transformă treptat într-un blocaj financiar pentru toți ceilalți participanți.