Modernizarea porturilor Varna și Burgas va consolida legăturile de transport dintre Europa, Caucaz și Asia

Bulgaria consideră modernizarea porturilor Varna și Burgas de la Marea Neagră drept unul dintre elementele-cheie pentru consolidarea conectivității de transport dintre Europa, regiunea Mării Negre, Caucaz și Asia Centrală. În paralel, creșterea capacității infrastructurii feroviare și rutiere în direcția Turciei ar trebui să creeze oportunități suplimentare pentru atragerea fluxurilor internaționale de mărfuri către sistemul de transport bulgar.

Aceste aspecte au fost discutate în cadrul întâlnirii dintre ministrul bulgar al transporturilor și comunicațiilor, Georgi Peev, și secretarul general al Secretariatului Permanent al Comisiei Interguvernamentale TRACECA, Jasurbek Choriyev, desfășurată la Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor.

Unul dintre subiectele centrale ale discuțiilor a fost dezvoltarea Rutei Internaționale de Transport Transcaspice, cunoscută drept Coridorul de Mijloc, care formează o rută multimodală alternativă între China, Asia Centrală și Europa, prin Marea Caspică, Caucazul de Sud și regiunea Mării Negre și a Balcanilor.

Partea bulgară a subliniat că poziția geografică a țării pe litoralul vestic al Mării Negre creează premise pentru ca Varna și Burgas să devină puncte europene importante de intrare pentru fluxurile de mărfuri transportate prin Coridorul de Mijloc.

Potrivit lui Georgi Peev, Bulgaria acordă o importanță deosebită integrării rețelei sale naționale de transport cu coridoarele internaționale atât pe direcția Nord–Sud, cât și Est–Vest. Modernizarea porturilor trebuie, prin urmare, să fie realizată în paralel cu dezvoltarea infrastructurii feroviare și rutiere, deoarece capacitatea infrastructurii interne va determina rapiditatea cu care mărfurile pot fi transportate din porturile de la Marea Neagră către piețele Uniunii Europene.

În timpul discuțiilor, Jasurbek Choriyev a evidențiat, de asemenea, potențialul investițional semnificativ asociat dezvoltării conectivității internaționale de transport. Potrivit estimărilor prezentate, investițiile europene în proiectele relevante de transport ar putea ajunge la aproximativ 10 miliarde de euro în următorul deceniu.

În paralel, TRACECA lucrează la crearea unei noi hărți digitale a proiectelor de transport. Bulgariei i s-a propus să includă proiectele strategice de infrastructură stabilite de guvern, precum și inițiativele prevăzute în planurile de acțiune convenite cu Uniunea Europeană.

Înaintea întâlnirii ministeriale, secretarul general TRACECA a avut discuții cu reprezentanți ai companiilor de transport și instituțiilor de stat din Bulgaria, cărora le-au fost prezentate principalele proiecte de infrastructură aflate în curs de implementare sau planificate.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene subliniază că modernizarea porturilor Varna și Burgas nu ar trebui privită doar ca un proiect portuar bulgar, ci ca parte a unei transformări mai ample a arhitecturii de transport din regiunea Mării Negre și a Dunării.

Coridorul de Mijloc evoluează treptat de la statutul de rută alternativă între Asia și Europa către un sistem multimodal complet. Concurența nu mai are loc doar între porturi individuale, ci între întregi lanțuri logistice. Factori precum viteza de transbordare, capacitatea feroviară, digitalizarea procedurilor, predictibilitatea controlului la frontieră și posibilitatea redirecționării rapide a mărfurilor între transportul maritim, feroviar, rutier și fluvial devin decisive.

Potrivit TRACECA, volumul actual de transport pe ruta transcaspică este de aproximativ 4,5 milioane de tone, în timp ce potențialul său pe termen lung este estimat la până la 30 de milioane de tone. Unul dintre obiectivele principale este reducerea timpului de livrare a mărfurilor la aproximativ 15 zile.

Pentru Bulgaria, această evoluție creează oportunitatea de a consolida rolul porturilor Varna și Burgas drept porți vestice ale Mării Negre pentru Coridorul de Mijloc. Valorificarea acestui potențial va depinde însă de măsura în care modernizarea porturilor va fi sincronizată cu dezvoltarea infrastructurii feroviare și rutiere.

Legătura dintre direcția Mării Negre și sistemul de transport dunărean este deosebit de importantă. Axa feroviară Varna–Ruse conectează efectiv Marea Neagră cu Dunărea și creează posibilitatea dezvoltării unor rute multimodale spre Europa Centrală. Astfel, dezvoltarea porturilor bulgare poate influența nu numai logistica de la Marea Neagră, ci și redistribuirea fluxurilor de mărfuri în întreaga regiune dunăreană.

Pentru Ucraina, aceste procese au, de asemenea, o importanță strategică. Formarea unei noi arhitecturi logistice în regiunea Mării Negre creează premise pentru dezvoltarea unor rute care să conecteze porturile ucrainene de la Dunăre și Marea Neagră cu România, Bulgaria, Turcia, Caucazul și, mai departe, Asia Centrală.

În perspectivă, nu mai este vorba doar despre concurența dintre porturi pentru anumite fluxuri de mărfuri, ci despre formarea unui sistem interconectat de coridoare de transport: Marea Neagră — Dunăre — Caucaz — Marea Caspică — Asia Centrală.

Directorul Institutului de Cercetări Dunărene, Vitaliy Barvinenko, consideră că activizarea Bulgariei demonstrează o tendință mai amplă — transformarea treptată a geografiei transporturilor dintre Europa și Asia.

„Modernizarea porturilor Varna și Burgas înseamnă mult mai mult decât modernizarea a două porturi bulgare. Asistăm la formarea unui nou sistem de transport, în care Marea Neagră devine unul dintre segmentele vestice esențiale ale Coridorului de Mijloc.

Într-un asemenea sistem nu este suficient să existe doar un port modern. Este necesar un lanț logistic neîntrerupt: port — cale ferată — rețea rutieră — Dunăre — frontieră — coridoare europene de transport. Tocmai de aceea Bulgaria discută simultan despre modernizarea Varnei și a Burgasului și despre creșterea capacității infrastructurii în direcția Turciei.

Pentru Ucraina, acesta este un semnal important. Porturile ucrainene de la Dunăre și de la Marea Neagră nu trebuie privite izolat, ci ca o posibilă componentă a unui spațiu de transport mult mai larg, de la Asia Centrală și Caucaz până în Europa Centrală.

Cu cât Ucraina, România, Bulgaria și Republica Moldova vor reuși mai rapid să sincronizeze dezvoltarea infrastructurii portuare, feroviare, fluviale și de frontieră, cu atât mai important va deveni rolul întregii regiuni a Mării Negre și Dunării în noul sistem comercial dintre Europa și Asia.

În esență, competiția actuală nu mai este doar pentru fluxuri individuale de mărfuri, ci pentru un loc pe harta viitoarelor coridoare internaționale de transport. Dunărea și Marea Neagră au toate premisele pentru a deveni unul dintre nodurile-cheie de transport ale acestui sistem”, a declarat Vitaliy Barvinenko.