Navigația pe Dunăre a fost restricționată în România din cauza nivelului critic de scăzut al apei

Nivelul apei Dunării pe teritoriul României a coborât la cea mai redusă valoare din 1996. Scăderea accentuată a nivelului fluviului a determinat deja restricționarea parțială a navigației, închiderea temporară a unor puncte de trecere cu bacul și limitarea utilizării apei pentru irigații agricole.

La intrarea Dunării în România, debitul fluviului este de aproape trei ori mai mic decât media multianuală pentru luna iulie. De-a lungul sectorului româno-bulgar al Dunării au apărut întinse bancuri de nisip, ca urmare a reducerii continue a nivelului apei.

O parte dintre traversările cu bacul au fost suspendate temporar, iar barjele care transportă cereale au fost obligate să staționeze sau să își reducă încărcătura din cauza adâncimilor insuficiente pentru navigație.

Situația poate afecta semnificativ logistica agricolă a României, care este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de cereale din Uniunea Europeană. Dunărea reprezintă o rută importantă pentru transportul cerealelor și al altor produse agricole către porturile de la Marea Neagră, în special către Portul Constanța.

În regiunile din sud-estul României, autoritățile au restricționat deja accesul fermierilor la apă pentru irigarea culturilor. În același timp, nivelul apei din lacurile de acumulare este controlat pentru a menține volumul minim necesar răcirii celor două reactoare nucleare operate de compania românească Nuclearelectrica.

Hidrologii români estimează că nivelul Dunării ar putea începe să crească treptat în următoarele zile, datorită precipitațiilor abundente prognozate în mai multe regiuni. Totuși, chiar și o ameliorare temporară a situației hidrologice nu elimină riscurile structurale pentru navigație, agricultură, producția de energie și infrastructura portuară.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene a relatat în repetate rânduri despre scăderea critică a nivelului apei în bazinul Dunării, suspendarea traversărilor cu bacul, limitarea navigației de pasageri și de marfă, precum și despre riscurile tot mai mari pentru logistica agricolă a statelor din regiunea dunăreană.

Situația actuală din România confirmă că nivelurile scăzute ale apei Dunării nu mai reprezintă un fenomen local sau de scurtă durată. Acestea capătă tot mai mult un caracter transfrontalier și afectează simultan transportul naval, exporturile de cereale, irigațiile, producția de energie și activitatea portuară.

Aceste evoluții au o importanță deosebită pentru Ucraina. Creșterea rolului porturilor dunărene ucrainene în comerțul exterior are loc în paralel cu reducerea adâncimilor navigabile și a capacității de transport pe coridorul dunărean.

În aceste condiții, navele sunt obligate să reducă volumul încărcăturii, crește numărul curselor necesare, se prelungesc termenele de livrare și se majorează tarifele de navlosire. Nivelul critic de scăzut al apei poate îngreuna, de asemenea, transportul produselor agricole ucrainene prin porturile românești și poate crea presiuni suplimentare asupra Portului Constanța, Canalului Dunăre–Marea Neagră și infrastructurii feroviare și rutiere regionale.

Institutul de Cercetări Dunărene subliniază necesitatea trecerii de la măsuri conjuncturale la un sistem coordonat de gestionare a perioadelor de ape scăzute în întregul bazin al Dunării.

Un astfel de sistem ar trebui să includă monitorizarea hidrologică coordonată, prognozarea timpurie a restricțiilor de navigație, armonizarea regimurilor de funcționare ale porturilor și ecluzelor, menținerea adâncimilor navigabile și dezvoltarea unor rute logistice alternative.

Scăderea nivelului Dunării trebuie analizată nu doar ca fenomen natural, ci și ca o provocare economică și de securitate pe termen lung, care necesită acțiuni coordonate din partea Ucrainei, României, Bulgariei și a celorlalte state din regiunea dunăreană.