Peste 205 milioane de tone de mărfuri au fost transportate prin Coridorul maritim ucrainean, dintre care peste 120 de milioane de tone de cereale

Coridorul maritim ucrainean rămâne unul dintre instrumentele-cheie pentru asigurarea securității alimentare globale și menținerea capacității de export a Ucrainei în condițiile războiului la scară largă declanșat de Rusia. De la începutul funcționării sale, prin acest coridor au fost deja transportate peste 205 milioane de tone de mărfuri, dintre care mai mult de 120 de milioane de tone reprezintă cereale.

Declarația a fost făcută de ministrul dezvoltării comunităților și teritoriilor al Ucrainei, Oleksii Kuleba, în cadrul unei întrevederi cu ministrul infrastructurii al Poloniei, Dariusz Klimczak.

Potrivit lui Kuleba, în pofida atacurilor constante ale Rusiei, porturile ucrainene continuă să funcționeze, să se dezvolte și să îndeplinească rolul unui element important al sistemului logistic internațional.

„Ucraina este astăzi un garant al securității alimentare globale. În pofida atacurilor constante ale Rusiei, porturile ucrainene continuă să funcționeze și să se dezvolte. De la începutul funcționării coridorului maritim, au fost deja transportate peste 205 milioane de tone de mărfuri, dintre care mai mult de 120 de milioane de tone sunt cereale. Suntem pregătiți pentru parteneriate în proiecte de concesiune, iar infrastructura portuară a devenit una dintre direcțiile-cheie ale Platformei de infrastructură URC-2026”, a subliniat ministrul.

În cadrul întâlnirii, părțile au discutat și aspecte practice ale cooperării ucraineano-poloneze în domeniul transporturilor. În special, a fost abordată situația de la frontiera ucraineano-poloneză, inclusiv durata îndelungată de procesare a autobuzelor în punctele de trecere și capacitatea insuficientă a unor puncte de frontieră, ceea ce determină creșterea timpului de așteptare pentru pasageri.

O atenție separată a fost acordată funcționării sistemului polonez SENT pentru înregistrarea transporturilor pe teritoriul Poloniei și necesității de a soluționa problema amenzilor nejustificate aplicate transportatorilor.

În centrul discuțiilor s-au aflat, de asemenea, prelungirea „regimului fără vize în transporturi”, dezvoltarea conexiunilor feroviare și implementarea unor proiecte comune de infrastructură cu sprijinul Uniunii Europene.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Indicatorul de peste 205 milioane de tone de mărfuri transportate prin Coridorul maritim ucrainean reflectă nu doar redresarea logisticii maritime de export, ci și formarea unui nou model de reziliență a sistemului de transport al Ucrainei în condiții de război. Ponderea cerealelor — peste 120 de milioane de tone — confirmă importanța strategică a rutei maritime pentru securitatea alimentară a statelor importatoare și pentru stabilitatea sectorului agricol ucrainean.

În același timp, dezvoltarea coridorului maritim nu reduce importanța rutelor terestre și dunărene. Dimpotrivă, experiența ultimilor ani a arătat că Ucraina are nevoie de un sistem logistic multicanal, în care porturile maritime ale Odessei Mari, clusterul portuar dunărean, punctele de trecere feroviare și punctele rutiere de frontieră să funcționeze ca elemente complementare ale unei infrastructuri unice de export.

Direcția ucraineano-poloneză rămâne critic importantă în acest context. Problemele legate de capacitatea frontierei, procesarea transportului de pasageri și de mărfuri, precum și aplicarea unor sisteme de reglementare precum SENT au nu doar o dimensiune administrativă, ci și una economică. Acestea influențează viteza comerțului, costurile logistice și predictibilitatea transporturilor pentru mediul de afaceri.

Pentru Ucraina, este esențial ca prelungirea în continuare a „regimului fără vize în transporturi” să fie însoțită nu doar de decizii politice, ci și de eliminarea practică a blocajelor la frontieră, sincronizarea digitală a procedurilor, dezvoltarea infrastructurii feroviare și modernizarea punctelor de trecere.

Pe termen mediu, tocmai combinarea coridorului maritim, a logisticii dunărene și a unor conexiuni eficiente de transport spre vest va determina capacitatea Ucrainei de a-și menține rolul de actor important de export și tranzit în regiunea Mării Negre și a Dunării.