Republica Moldova instituie stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru 60 de zile

Parlamentul Republicii Moldova a aprobat instituirea, la nivel național, a stării de urgență în sectoarele energetic și hidrologic pentru o perioadă de 60 de zile. Regimul va intra în vigoare la 26 septembrie. Decizia a fost susținută de 54 de deputați, după aproximativ cinci ore de dezbateri.

Prim-ministrul Vasile Tofan a explicat necesitatea acestei măsuri prin intensificarea simultană a mai multor riscuri interconectate înaintea sezonului rece: instabilitatea piețelor energetice, dificultățile privind aprovizionarea cu combustibili, situația sistemului energetic al Ucrainei și deficitul hidrologic persistent din bazinele Nistrului și Prutului.

Potrivit Guvernului, starea de urgență are în primul rând un caracter preventiv și trebuie să ofere autorităților posibilitatea de a reacționa mai rapid în cazul unor eventuale perturbări ale aprovizionării cu energie, combustibili și apă.

Autoritățile moldovenești afirmă că țara a contractat deja peste 90% din necesarul de gaze naturale pentru sezonul rece. Totuși, o parte dintre achiziții rămâne legată de cotațiile de pe piețele europene. În prima jumătate a lunii septembrie, prețul gazelor la hub-ul TTF a ajuns la aproximativ 84 de euro/MWh, cu circa 50% peste nivelul de referință inclus în tariful actual.

Un alt grup important de riscuri este legat de resursele de apă. Potrivit autorităților, în ultimele săptămâni, afluxul mediu de apă în lacul de acumulare de pe Nistru a fost de aproximativ 22 m³/s, în condițiile în care trebuie menținute deversări de cel puțin 60 m³/s. Din cauza secetei, producția de energie electrică la nodul hidrotehnic Costești de pe Prut s-a redus cu aproximativ 55%. Nivelurile scăzute ale Dunării limitează, de asemenea, potențialul hidroenergetic regional.

Situația energetică depinde suplimentar de starea sistemului energetic ucrainean. Conform estimărilor prezentate la Chișinău, în orele de vârf din timpul iernii Republica Moldova ar putea avea nevoie de importuri de aproximativ 400–450 MW de energie electrică, în timp ce capacitatea garantată a interconexiunii cu România este de aproximativ 360 MW. O parte a deficitului ar putea fi acoperită prin Ucraina, ale cărei posibilități de export depind de starea infrastructurii energetice în contextul atacurilor rusești.

Fracțiunile de opoziție au criticat decizia, afirmând că Republica Moldova recurge prea frecvent la regimuri de urgență și că acestea extind competențele puterii executive. Deputatul PSRM Petru Burduja a declarat că Guvernul ar trebui să prezinte un plan pe termen lung pentru depășirea problemelor energetice și hidrologice.

Reprezentanții majorității parlamentare au subliniat, la rândul lor, caracterul extern al multor riscuri actuale și necesitatea păstrării unor mecanisme de reacție rapidă în situații excepționale.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Elementul esențial al situației actuale din Republica Moldova este faptul că riscurile energetice și hidrologice sunt tratate tot mai evident ca părți ale aceleiași probleme sistemice.

Deficitul de apă nu mai reprezintă exclusiv o problemă de mediu. Reducerea debitelor Nistrului, Prutului și Dunării înseamnă simultan diminuarea potențialului hidroenergetic, creșterea presiunii asupra altor surse de producere a energiei, apariția unor riscuri suplimentare pentru alimentarea cu apă a localităților și sporirea dependenței de infrastructura energetică transfrontalieră.

Legătura dintre situația de pe Nistru și securitatea energetică este deosebit de relevantă. Atunci când afluxul în lacul de acumulare de pe Nistru este semnificativ mai redus decât volumul de apă necesar pentru deversări, problema nu mai privește doar starea ecosistemului Nistrului inferior, ci și echilibrul pe termen lung dintre alimentarea cu apă, necesitățile ecologice și producerea energiei electrice.

Pentru întreaga regiune dunăreano-nistreană, această situație indică formarea unui nou model de risc, în care apa, energia electrică, combustibilii și infrastructura transfrontalieră devin tot mai interdependente. O perturbare sau un deficit într-un sector poate genera rapid probleme în celelalte.

Prin urmare, situația din Republica Moldova nu trebuie analizată doar ca o criză națională separată, ci ca parte a unui proces regional mai amplu. Debitele reduse ale Dunării și Nistrului, vulnerabilitatea sistemului energetic ucrainean, dependența Republicii Moldova de importurile de energie electrică și necesitatea funcționării stabile a rețelelor transfrontaliere formează, de facto, un singur complex de securitate hidrologică și energetică.

În evaluarea Institutului de Cercetări Dunărene, sezonul rece care urmează va constitui un test important pentru capacitatea Ucrainei, Republicii Moldova și României de a coordona nu administrarea separată a resurselor, ci gestionarea unui sistem interconectat „apă — energie — infrastructură critică”.