Transportul feroviar de pasageri între Belgrad și Budapesta ar putea începe în decembrie 2026
Transportul feroviar internațional de pasageri între capitalele Serbiei și Ungariei ar putea începe în decembrie 2026. Secțiunea maghiară a liniei feroviare modernizate Belgrad–Budapesta, cu o lungime totală de 350 de kilometri, se apropie de finalizarea tehnică.
Anunțul a fost făcut la 8 octombrie de expertul maghiar în transporturi Dávid Vitézy.
Pe tronsonul maghiar au fost finalizate cu succes testele la sarcină maximă și verificarea Sistemului european de control al trenurilor (ETCS), esențial pentru asigurarea siguranței transportului de pasageri.
Serviciile interne de transport feroviar de pasageri din Ungaria ar putea începe încă din a doua jumătate a lunii octombrie. După finalizarea lucrărilor de reglare a căii ferate și verificarea stabilității circulației, este preconizată lansarea serviciilor internaționale, trenurile urmând să atingă viteze de până la 160 km/h.
Tronsonul sârbesc, cu o lungime de 183 de kilometri, care leagă Belgradul de Subotica, a fost deschis circulației comerciale în octombrie 2025. Costul total al modernizării căii ferate depășește 4 miliarde de dolari, principalele lucrări fiind realizate de companii chineze și locale.
Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene
Finalizarea modernizării coridorului feroviar Belgrad–Budapesta are o importanță strategică pentru integrarea transporturilor din Europa Centrală și de Sud-Est.
Magistrala reprezintă o legătură importantă între Balcani și Europa Centrală, creând oportunități suplimentare pentru dezvoltarea transportului de mărfuri către porturile grecești și centrele logistice europene.
Pentru regiunea Dunării, acest proiect contribuie la consolidarea conexiunilor dintre coridoarele de transport feroviar, rutier și fluvial. Totodată, reflectă rolul tot mai important al investițiilor chineze în dezvoltarea infrastructurii de transport din Europa de Sud-Est.
Pentru Ucraina, dezvoltarea acestei rute prezintă o importanță deosebită în perspectiva integrării viitoare a sistemului său de transport în rețelele logistice europene, în special prin Ungaria, Serbia și celelalte state din bazinul Dunării.
Institutul de Cercetări Dunărene subliniază: modernizarea magistralei Belgrad–Budapesta face parte dintr-un proces mai amplu de transformare a arhitecturii transporturilor regionale. Aceasta evidențiază importanța crescândă a transportului multimodal, a concurenței dintre rutele logistice și a dezvoltării infrastructurii transfrontaliere.
România
Ucraina
Moldova