Ucraina și România au convenit extinderea rutelor de transport prin Constanța și Dunăre

Ucraina și România au convenit asupra unui set de măsuri menite să crească capacitatea și reziliența rutelor de transport dintre cele două țări. Acordurile vizează transportul feroviar către Portul Constanța, navigația prin Canalul Sulina, utilizarea mai activă a porturilor Galați și Brăila, precum și dezvoltarea infrastructurii rutiere și de frontieră.

Înțelegerile au fost obținute în cadrul unei vizite de lucru în România a lui Mykola Kalashnyk La Constanța, acesta s-a întâlnit cu secretarul de stat din Ministerul Transporturilor din România, Ionel Scrioșteanu, precum și cu reprezentanți ai căilor ferate, porturilor, mediului de afaceri, serviciilor vamale și poliției de frontieră.

Unul dintre principalele rezultate este acordul privind menținerea transferului zilnic a șase perechi de trenuri de marfă către Portul Constanța. Următorul obiectiv este creșterea acestui volum la zece perechi de trenuri pe zi. Pentru aceasta, partea română intenționează să accelereze lucrările de reparație a infrastructurii feroviare și portuare.

Părțile au discutat și despre acordarea priorității mărfurilor ucrainene și crearea unui instrument informațional comun pentru o mai bună coordonare între transportatori și operatorii portuari. În paralel, a început dialogul privind utilizarea suplimentară a capacităților porturilor dunărene românești Galați și Brăila.

Un bloc important al negocierilor a vizat Canalul Sulina. Ucraina și-a reiterat necesitatea de a asigura trecerea zilnică a cel puțin 10 nave la intrare și 10 nave la ieșire. Părțile au convenit asupra unor măsuri practice pentru creșterea capacității canalului.

Partea română urmează să invite un reprezentant al Administrației Porturilor Maritime din Ucraina pentru participarea la dispecerizarea comună a navelor. În cazul acumulării unui număr mare de nave care așteaptă să iasă din porturile ucrainene de la Dunăre, partea română este pregătită să aloce o zi separată pentru trecerea lor în regim prioritar.

A fost convenită și posibilitatea trecerii pe timp de noapte a navelor care intră în canal înainte de lăsarea întunericului, cu respectarea cerințelor de siguranță. Această soluție este deosebit de importantă în sezonul de toamnă-iarnă, când durata zilei se reduce.

De asemenea, a fost discutată accelerarea proiectului PRIMUS.

În ceea ce privește frontiera rutieră, părțile lucrează la extinderea punctului de trecere Porubne–Siret. Ucraina a construit deja patru benzi suplimentare în cadrul proiectului CEF și așteaptă finalizarea lucrărilor corespunzătoare pe partea română.

Au fost analizate și perspectivele deschiderii punctelor de trecere Shepit și Hija pentru autoturisme, precum și accelerarea pregătirii unui acord interguvernamental privind controlul comun la frontieră. Acest acord ar trebui să creeze baza juridică pentru funcționarea punctelor comune de trecere pe teritoriul României.

Partenerii români au confirmat, de asemenea, viabilitatea economică a construirii podului Orlivka–Isaccea peste Dunăre. Au fost discutate și pregătirile pentru un acord privind conectivitatea de transport între Pașcani și Tarashany, inclusiv dezvoltarea traseului M-19 în cadrul inițiativei SAFE.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Rezultatele negocierilor ucraineano-române arată o trecere treptată de la soluții punctuale pentru blocajele logistice la construirea unui sistem de transport mai integrat între Ucraina, România și Marea Neagră.

Cea mai importantă caracteristică a acestor acorduri este caracterul lor multimodal. Ele vizează simultan transportul feroviar, navigația fluvială și maritimă, trecerile rutiere de frontieră și porturile dunărene. Diversificarea rutelor este esențială pentru reziliența comerțului exterior al Ucrainei.

Creșterea capacității feroviare spre Constanța de la șase la zece perechi de trenuri pe zi ar putea consolida semnificativ rolul portului românesc în logistica ucraineană. În același timp, implicarea porturilor Galați și Brăila are o importanță strategică, deoarece permite formarea unei rețele de noduri logistice, nu dependența de un singur coridor.

Pentru porturile ucrainene de la Dunăre, Canalul Sulina rămâne un element critic. Pentru Reni, Ismail și Ust-Dunaisk, capacitatea sa influențează direct rotația navelor, costurile de navlosire și competitivitatea operațiunilor portuare.

Dispecerizarea comună, trecerile nocturne și ferestrele prioritare dedicate reducerii cozilor de nave pot produce un efect operațional semnificativ chiar și fără reconstrucții majore ale canalului.

Posibila construcție a podului Orlivka–Isaccea are o dimensiune strategică și mai amplă. Realizarea acestuia ar putea modifica substanțial geografia transporturilor din sudul regiunii Odesa, creând o legătură rutieră mai directă cu România și, ulterior, cu rețeaua de transport a Uniunii Europene.

Într-o perspectivă mai largă, negocierile indică formarea unui nou cadru de transport: Ucraina — Dunărea de Jos — Constanța — Europa Centrală. În acest sistem, Constanța, Galați, Brăila, Reni și Ismail ar trebui privite din ce în ce mai mult nu doar ca porturi concurente, ci și ca elemente interconectate ale unui spațiu logistic transfrontalier comun.

Pentru Ucraina, sarcina principală este acum transformarea acordurilor politice în rezultate concrete: mai multe trenuri și nave, proceduri de frontieră mai rapide, dispecerizare comună funcțională și implementarea proiectelor majore de conectivitate.

Viteza acestei implementări va determina dacă ruta românească va deveni un pilon permanent al comerțului exterior ucrainean sau va rămâne doar o alternativă utilizată în perioade de criză.