Ucraina, UE, Republica Moldova și România au discutat consolidarea rutei logistice dunărene

Reprezentanții Ucrainei, Comisiei Europene, Republicii Moldova și României au desfășurat o reuniune cvadrilaterală dedicată dezvoltării „Culoarelor de solidaritate”, creșterii capacității porturilor din regiunea Dunării și asigurării unui export stabil al produselor ucrainene în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare.

Partea ucraineană a fost reprezentată de prim-viceministrul pentru reconstrucție, infrastructură și transport al Ucrainei, Serhii Derkach, viceministrul Andrii Kashuba, precum și de reprezentanți ai Administrației Porturilor Maritime din Ucraina și ai companiei „Căile Ferate Ucrainene”. Situația privind exportul cerealelor a fost prezentată de ministrul politicii agrare și alimentației al Ucrainei, Taras Vysotskyi.

Comisia Europeană a fost reprezentată de Magda Kopczyńska, directoarea generală a Direcției Generale Mobilitate și Transport. România a fost reprezentată de secretarul de stat al Ministerului Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, iar Republica Moldova — de secretarul de stat Mircea Păscăluță.

Reuniunea a fost determinată de intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare civile, navelor comerciale și echipajelor acestora. Potrivit ministerului ucrainean, ultimele atacuri masive au dus, de facto, la suspendarea temporară a intrării navelor în porturile ucrainene.

În pofida amenințărilor zilnice, porturile ucrainene continuă să funcționeze. În același timp, atacurile sistematice ale Rusiei generează riscuri pentru libertatea navigației, comerțul internațional și securitatea alimentară globală.

În cadrul reuniunii, părțile s-au concentrat asupra unor soluții practice pentru creșterea capacității rutei logistice dunărene. Au fost discutate dezvoltarea porturilor din Ucraina, România și Republica Moldova, îmbunătățirea infrastructurii feroviare, rutiere și de frontieră, reducerea timpului necesar pentru controlul vamal și de frontieră, precum și atragerea finanțării europene pentru modernizarea infrastructurii.

„Împreună cu partenerii noștri consolidăm rutele alternative de export. Direcția dunăreană și «Culoarele de solidaritate» trebuie să asigure circulația stabilă a mărfurilor ucrainene chiar și în condițiile unor amenințări permanente la adresa securității. Sarcina noastră comună este să sporim capacitatea porturilor și a punctelor de trecere a frontierei, să eliminăm blocajele și să creăm condiții previzibile pentru transporturi”, a declarat Serhii Derkach.

Potrivit ministerului, de la lansarea coridorului maritim ucrainean, în septembrie 2023, prin porturile din zona Odesa Mare au fost transportate 209,3 milioane de tone de mărfuri, inclusiv 124,1 milioane de tone de cereale. În această perioadă, prin coridor au trecut 8.222 de nave.

De la începutul anului 2026, porturile maritime ucrainene au procesat 46 de milioane de tone de mărfuri. Dintre acestea, 42,2 milioane de tone au revenit porturilor din zona Odesa Mare, iar alte 3,8 milioane de tone — porturilor din regiunea Dunării.

Porturile din zona Odesa Mare asigură aproximativ 90% din exporturile agricole ale Ucrainei, livrate în peste 55 de țări ale lumii. Prin urmare, stabilitatea rutelor maritime și terestre este importantă nu doar pentru economia Ucrainei, ci și pentru piețele alimentare globale.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene subliniază că dezvoltarea rutei logistice dunărene trebuie privită nu doar ca un răspuns temporar la riscurile generate de război, ci ca o direcție pe termen lung a politicii europene de transport a Ucrainei.

„Dunărea și-a demonstrat deja rolul strategic în susținerea exporturilor ucrainene. Totuși, potențialul său nu trebuie utilizat doar în situații de criză, când rutele maritime sunt amenințate. Împreună cu România, Republica Moldova și Uniunea Europeană, Ucraina trebuie să formeze un coridor multimodal permanent, care să conecteze porturile, căile ferate, drumurile, punctele de trecere a frontierei și căile navigabile interioare.

O importanță deosebită o au modernizarea porturilor Reni, Ismail și Ust-Dunaisk, dezvoltarea accesului feroviar, simplificarea procedurilor de frontieră și sincronizarea proiectelor de infrastructură cu România și Republica Moldova. Finanțarea europeană trebuie direcționată nu către obiective locale izolate, ci către crearea unui sistem logistic integrat al Dunării de Jos”, a menționat Institutul.

În opinia experților ICD, formatul cvadrilateral Ucraina–UE–România–Republica Moldova trebuie să devină un mecanism permanent de coordonare, cu o listă clară de proiecte comune de infrastructură, surse de finanțare și termene de implementare.