Anomalie ecologică pe Dunăre: invazia meduzelor și mortalitatea în masă a moluștelor paralizează pescuitul la Vâlcove

Situația hidrologică și ecologică din Delta Dunării s-a deteriorat brusc. Canicula prelungită și scăderea critică a nivelului fluviului au determinat pătrunderea apei marine adânc în brațele Dunării. Odată cu apa sărată, milioane de meduze au pătruns în fluviu, în timp ce o parte a faunei de apă dulce a început să moară în masă. Informația a fost comunicată de Oleksandr Voloshkevych, directorul Rezervației Biosferei Dunării.

Potrivit datelor monitorizării ecologice, în luna iulie nivelul Dunării a scăzut cu opt centimetri față de luna precedentă, iar temperatura apei a ajuns la 27,4°C. Aceste condiții au afectat negativ pescuitul comercial și zonele de hrănire ale majorității speciilor de pești, favorizând în același timp înaintarea apei marine în amonte.

Începând cu a doua decadă a lunii iulie, apa sărată a trecut de orașul Vâlcove și a ajuns până la insula Yermakiv, situată la kilometrul 23 al Dunării. Prezența acesteia a fost înregistrată în brațele Solomonov, Bâstroe și Oceacov. În brațul Oceacov, apa marină a pătruns prin brațul Potapove. Poludenne rămâne singurul braț din acest sistem în care, la sfârșitul lunii iulie, nu a fost identificată pătrunderea apei marine.

Cea mai gravă consecință pentru pescarii locali a fost apariția masivă a meduzei Aurelia (Aurelia aurita). Aglomerările dense de meduze au ocupat sectoarele afectate de pătrunderea penei de apă sărată. Din această cauză, plasele în derivă nu se mai pot deplasa liber odată cu curentul și se înfundă rapid cu masa gelatinoasă. Pescuitul comercial în zonele afectate este, practic, suspendat.

Pătrunderea apei sărate a provocat și mortalitatea în masă a organismelor bentonice de apă dulce. A fost afectată în mod deosebit scoica asiatică invazivă (Corbicula fluminea). Miliarde de cochilii goale sunt ridicate de pe fundul fluviului și ajung în uneltele de pescuit. În timpul unei singure operațiuni, pescarii scot din apă câte două sau trei găleți de cochilii ascuțite, care deteriorează plasele și necesită ore întregi de curățare manuală.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Situația de la Vâlcove nu trebuie considerată o anomalie sezonieră izolată, ci o manifestare a transformării sistemice a regimului hidrologic al Dunării de Jos. Combinația dintre debitul redus, temperatura ridicată a apei și diminuarea rezistenței hidraulice creează condiții favorabile pentru înaintarea penei de apă sărată pe distanțe considerabile în amonte.

Consecințele depășesc cu mult sectorul pescuitului. Creșterea salinității modifică structura speciilor din ecosistemele acvatice, perturbă comunitățile bentonice și reduce suprafețele favorabile reproducerii naturale a speciilor de apă dulce. Descompunerea în masă a moluștelor mărește suplimentar încărcătura organică a apei. În perioadele cu temperaturi ridicate, acest proces poate contribui la reducerea concentrației de oxigen dizolvat și la degradarea în continuare a ecosistemului.

Invazia meduzelor în brațele de apă dulce ale deltei reprezintă atât un indicator biologic al pătrunderii apei marine, cât și o amenințare economică directă. Blocarea pescuitului comercial generează pierderi de venituri, deteriorează echipamentele și accentuează vulnerabilitatea socioeconomică a comunităților din regiunea dunăreană a Ucrainei.

Institutul de Cercetări Dunărene consideră necesară consolidarea monitorizării permanente a nivelului apei, temperaturii, salinității și concentrației de oxigen dizolvat în principalele brațe ale deltei. Datele obținute trebuie transmise operativ autorităților de mediu, instituțiilor responsabile de gospodărirea apelor, administrațiilor locale și întreprinderilor piscicole. În paralel, este necesară elaborarea unui mecanism de sprijin pentru pescarii comerciali care suportă pierderi din cauza unor condiții ecologice independente de activitatea lor.

Evoluțiile de la Vâlcove demonstrează că nivelul scăzut al Dunării se transformă dintr-o problemă hidrologică într-o criză ecologică și socioeconomică complexă. Soluționarea acesteia necesită acțiuni coordonate la nivel național și internațional, deoarece starea sectorului ucrainean al deltei depinde în mod direct de gestionarea resurselor de apă în întregul bazin al Dunării.