Bulgaria a discutat perspectivele coridorului feroviar România–Bulgaria–Grecia

În orașul bulgar Troian a avut loc masa rotundă „Legături strategice de transport și dezvoltare regională: efectele economice ale coridorului feroviar România–Bulgaria–Grecia”.

La discuții au participat deputați ai Adunării Naționale a Bulgariei, reprezentanți ai autorităților regionale și locale, primari și viceprimari, specialiști în transporturi, ingineri și experți în planificarea infrastructurii.

Evenimentul a fost consacrat perspectivelor creării unei axe feroviare strategice Nord–Sud, care ar putea conecta România, regiunile centrale ale Bulgariei și porturile grecești de la Marea Egee. O atenție deosebită a fost acordată posibilității construirii unei legături feroviare moderne prin partea centrală a Munților Balcani.

Gazda mesei rotunde a fost Donka Mihailova, primarul municipiului Troian și unul dintre cei mai experimentați și respectați reprezentanți ai administrației locale din Bulgaria.

Potrivit Donkăi Mihailova, participanții au fost uniți de o viziune comună privind dezvoltarea regiunii și de înțelegerea importanței unui posibil coridor feroviar care să traverseze municipalitățile din centrul Bulgariei.

„Masa rotundă de astăzi de la Troian s-a desfășurat într-o atmosferă de energie foarte pozitivă, voință comună pentru dezvoltarea regiunii și înțelegere a rolului pe care l-ar putea avea un posibil coridor feroviar România–Grecia, dacă acesta va trece prin municipalitățile noastre. Dintre numeroasele propuneri de cooperare s-au remarcat mai multe idei concrete, pragmatice și orientate spre viitor. Continuăm”, a scris ea pe rețelele sociale.

În cadrul forumului au fost discutate posibilele trasee feroviare, beneficiile economice pentru stat și municipalități, precum și impactul unei conexiuni Nord–Sud asupra dezvoltării regiunilor centrale din nordul și sudul Bulgariei.

Infrastructura feroviară care traversează Munții Balcani rămâne una dintre principalele probleme structurale ale rețelei de transport bulgare. Pantele accentuate, vitezele reduse de circulație și lipsa unei legături moderne directe între nordul și sudul țării obligă transportul de pasageri și de mărfuri să utilizeze rute alternative mai lungi.

Coridorul propus ar putea conecta porturile dunărene și cele de la Marea Neagră cu porturile de la Marea Egee, formând o nouă axă multimodală între Europa de Sud-Est, Europa Centrală și Europa de Nord. Pe termen lung, acesta ar putea atrage o parte din fluxurile de mărfuri dintre Orientul Mijlociu, Balcani și Europa Centrală.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Inițiativa de creare a unui coridor feroviar România–Bulgaria–Grecia are o importanță care depășește cu mult politica de transport a celor trei state. Este vorba despre posibilitatea formării unei axe europene complete Nord–Sud, capabile să conecteze Regiunea Dunării cu porturile de la Marea Egee.

Un asemenea traseu ar putea completa coridoarele tradiționale de transport, orientate în principal de la est la vest. Acesta ar crea premise pentru diversificarea fluxurilor logistice, dezvoltarea transportului intermodal și consolidarea rezilienței sistemului de transport din Europa de Sud-Est.

Proiectul are o importanță deosebită pentru porturile dunărene din România și Bulgaria. O conexiune feroviară eficientă cu porturile grecești ar putea contribui la formarea unui spațiu logistic integrat între Dunăre, Marea Neagră și Marea Egee.

În același timp, realizarea coridorului necesită nu doar sprijin politic, ci și studii de fezabilitate coordonate, selectarea traseului optim, modernizarea infrastructurii feroviare și de frontieră, precum și includerea proiectului în mecanismele europene de planificare și finanțare a transporturilor.

Dezvoltarea acestei axe de transport prezintă un interes strategic și pentru Ucraina. În perspectivă, aceasta ar putea fi conectată cu porturile dunărene ucrainene și cu rutele feroviare prin România, extinzând accesul Ucrainei la rețelele de transport ale Peninsulei Balcanice și la porturile bazinului mediteraneean.

Institutul de Cercetări Dunărene consideră că activitatea ulterioară privind dezvoltarea coridorului trebuie desfășurată în cadrul unui parteneriat interstatal, cu participarea guvernelor centrale, municipalităților, operatorilor feroviari, administrațiilor portuare, instituțiilor de expertiză și mediului de afaceri.