Serbia își extinde rețeaua feroviară de mare viteză, iar Balcanii consolidează segmentul european al Coridorului de Mijloc

Serbia nu limitează modernizarea infrastructurii sale feroviare la ruta Belgrad–Budapesta. Țara se pregătește să dezvolte conexiunile de mare viteză și spre sud, în direcția orașului Niš și a frontierelor cu statele balcanice vecine.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat că legătura feroviară directă dintre Belgrad și Budapesta ar urma să fie deschisă în septembrie sau, cel târziu, la începutul lunii octombrie 2026. Pe sectorul ungar au fost efectuate verificări ale sistemelor de semnalizare și siguranță ETCS Nivelul 2, precum și curse de testare ale trenurilor sârbești de mare viteză.

Durata estimată a călătoriei directe dintre cele două capitale va fi de aproximativ trei ore și douăzeci de minute. Totuși, termenele anunțate anterior pentru lansarea serviciului au fost amânate de mai multe ori.

Următorul proiect strategic este modernizarea căii ferate Belgrad–Niš, cu o lungime de aproximativ 230 de kilometri. Proiectul prevede creșterea vitezei de circulație până la 200 km/h, iar finalizarea lucrărilor este planificată pentru anul 2029.

Pachetul european de finanțare pentru realizarea proiectului se ridică la aproximativ 2,2 miliarde de euro. Acesta include împrumuturi acordate de Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, precum și un grant al Uniunii Europene în valoare de 598 de milioane de euro.

Segmentul bulgar

În paralel, Bulgaria modernizează legătura feroviară dintre Sofia și frontiera cu Serbia. Consorțiul format din Hitachi Rail și CERB a obținut contractul pentru implementarea Sistemului european de management al traficului feroviar pe tronsonul dublu Voluiak–Dragoman, cu o lungime de 35 de kilometri.

Proiectul prevede instalarea echipamentelor ETCS Nivelul 1 și a sistemului de comunicații GSM-R. Noua infrastructură digitală va permite circulația cu viteze de până la 160 km/h, va spori siguranța și va asigura interoperabilitatea tehnologică cu rețeaua feroviară europeană.

Tronsonul face parte din coridorul de transport Orient/Est–Mediteraneean, care conectează Europa Centrală și Europa de Sud-Est.

Continuarea turcă

O altă componentă a viitoarei rețele regionale este calea ferată Halkalı–Kapıkule, destinată asigurării unei conexiuni mai rapide între Istanbul și frontiera turco-bulgară.

Ruta are o lungime totală de 229 de kilometri și este construită ca o linie dublă electrificată pentru transportul de călători și de mărfuri, cu o viteză proiectată de până la 200 km/h. Pe tronsonul Çerkezköy–Kapıkule, cu o lungime de 153 de kilometri, au fost deja efectuate curse de testare, iar punerea sa în exploatare este planificată până la sfârșitul anului 2026.

După finalizarea întregului proiect, durata călătoriei pentru pasageri între Halkalı și Kapıkule ar urma să scadă de la patru ore la 90 de minute, iar durata transportului de mărfuri — de la 8,5 la 3,5 ore. Capacitatea anuală de transport de marfă ar urma să crească de la 1,5 milioane la 9,5 milioane de tone.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Proiectele feroviare implementate în Serbia, Ungaria, Bulgaria și Turcia trebuie analizate nu ca inițiative naționale izolate, ci ca elemente ale unei transformări mai ample a arhitecturii de transport din Europa Centrală și de Sud-Est. Pe termen lung, acestea pot forma o rețea interconectată de la Budapesta, prin Belgrad și Sofia, până la Istanbul, cu acces la rutele spre Caucazul de Sud și Asia Centrală.

Pentru Coridorul de Mijloc, aceste investiții înseamnă consolidarea treptată a segmentului său european. Dezvoltarea căilor ferate în Balcani poate reduce durata livrărilor, poate crește capacitatea de transport și poate crea rute suplimentare între regiunea caspică, Turcia și piața internă a Uniunii Europene.

Totuși, modernizarea unor tronsoane separate nu formează încă un coridor continuu de mare viteză. Eficiența acestuia va depinde de interoperabilitatea sistemelor de semnalizare, eliminarea blocajelor de infrastructură, dezvoltarea terminalelor de marfă, coordonarea orarelor și tarifelor, precum și de reducerea timpului necesar controalelor vamale și de frontieră.

Coordonarea acestor componente va determina dacă investițiile naționale de amploare vor putea fi transformate într-o axă feroviară unică și competitivă între Europa și Asia.