Centrala nucleară Kozlodui din Bulgaria ar putea fi oprită dacă nivelul Dunării mai scade cu 30 cm — expert

O nouă scădere a nivelului Dunării ar putea crea restricții critice pentru funcționarea Centralei Nucleare Kozlodui din Bulgaria. Dacă nivelul apei pe sectorul bulgar al fluviului va mai scădea cu aproximativ 30 de centimetri, centrala ar putea fi nevoită să oprească producția de energie electrică.

Declarația a fost făcută de Gheorghi Kașciev, fost președinte al conducerii Centralei Nucleare Kozlodui și expert în energie nucleară.

Potrivit acestuia, mai sunt doar 10–12 centimetri până la atingerea primului prag critic, la care centrala va trebui să înceapă reducerea puterii.

La 11 august, cele două unități aflate în exploatare ale Centralei Nucleare Kozlodui, cu o putere de câte 1.000 MW, continuau să funcționeze conform programului de producție. Ministerul Energiei din Bulgaria a avertizat însă că nivelurile critic de scăzute ale Dunării ar putea persista și în zilele următoare.

La centrală au fost deja aplicate o serie de măsuri tehnice și organizatorice pentru menținerea funcționării. Acestea includ asigurarea operării stațiilor de pompare de pe mal, care furnizează apa necesară sistemelor de circulație și instalațiilor tehnice de răcire.

Centrala Kozlodui efectuează, de asemenea, lucrări de curățare a canalelor dintre Dunăre și stația de pompare pentru a maximiza debitul de apă captat. În rezervoarele tehnologice este menținut cel mai ridicat nivel posibil, iar schimbătoarele de căldură care utilizează apa Dunării sunt curățate preventiv.

În pofida acestor măsuri, situația rămâne dificilă și necesită monitorizare tehnică permanentă.

Potrivit lui Kașciev, scăderea suplimentară a nivelului fluviului poate provoca fenomenul de cavitație a pompelor, ceea ce ar face imposibilă funcționarea lor în condiții de siguranță.

„Dacă pompele centralei trebuie oprite, alimentarea cu apă încetează, condensatoarele turbinelor nu mai pot fi răcite, iar centrala trebuie oprită”, a explicat expertul.

Situația din Bulgaria se dezvoltă în contextul unor probleme similare în alte state din zona Dunării de Jos și de Mijloc.

Compania românească Nuclearelectrica, operatorul Centralei Nucleare Cernavodă, a avertizat, la rândul său, asupra posibilității unei opriri controlate a Unității 2 din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, provocat de seceta prelungită.

Astfel, scăderea critică a nivelului fluviului afectează tot mai mult nu doar navigația și ecosistemele, ci și funcționarea infrastructurii energetice critice din regiunea dunăreană.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene consideră că situația centralelor nucleare Kozlodui și Cernavodă demonstrează caracterul sistemic al actualei crize hidrologice de pe Dunăre.

Nivelul scăzut al apei nu mai poate fi privit exclusiv ca o problemă a navigației fluviale. Deficitul de apă afectează simultan transporturile, energia, industria, agricultura și ecosistemele acvatice. Producția de energie termică și nucleară este deosebit de vulnerabilă, deoarece marile râuri reprezintă atât o sursă de apă tehnologică, cât și o componentă esențială a sistemelor de răcire.

Kozlodui și Cernavodă reprezintă exemple relevante ale dependenței securității energetice a statelor din zona Dunării de Jos de stabilitatea regimului hidrologic al fluviului. Dacă perioadele prelungite de ape scăzute vor deveni mai frecvente, problema se poate transforma dintr-o limitare sezonieră într-un factor structural al planificării sistemelor energetice.

Situația necesită, de asemenea, o abordare regională mai largă. Problemele privind disponibilitatea apei și răcirea infrastructurii energetice în diferite zone ale bazinului dunărean indică o interdependență tot mai puternică între schimbările climatice, securitatea apei și securitatea energetică.

În opinia Institutului, statele dunărene ar trebui să dezvolte un sistem comun de evaluare a riscurilor hidrologice pentru infrastructura critică. Acesta ar trebui să combine prognozarea pe termen lung a debitelor, coordonarea operatorilor energetici, modernizarea infrastructurii de captare a apei și elaborarea unor scenarii de funcționare a sistemelor energetice în condiții de debite extrem de reduse.

Pentru Ucraina, această tendință are, de asemenea, o importanță strategică. Dunărea reprezintă simultan o arteră majoră de transport, un ecosistem și un element al securității infrastructurii transfrontaliere. Adaptarea la perioadele de ape scăzute trebuie, prin urmare, privită nu doar ca o problemă de mediu, ci ca una dintre componentele unei politici integrate de reziliență pentru întreaga zonă a Dunării de Jos.

Evoluțiile de la centralele nucleare Kozlodui și Cernavodă demonstrează o nouă realitate regională: nivelul apei Dunării determină tot mai direct nu doar condițiile de navigație, ci și fiabilitatea aprovizionării cu energie electrică în statele regiunii.