Dunărea continuă să scadă pe teritoriul României

Situația hidrologică de pe sectorul românesc al Dunării continuă să se înrăutățească. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din România, debitul fluviului la Baziaș, la intrarea Dunării în țară, ar putea scădea în următoarele zile până la 1.800 de metri cubi pe secundă.

Această valoare este de aproximativ 2,6 ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie, care constituie 4.700 de metri cubi pe secundă. Conform prognozei INHGA din 12 iulie, debitul urmează să scadă în primele trei zile, după care se va menține la aproximativ 1.800 de metri cubi pe secundă până la sfârșitul perioadei de prognoză. În aval de complexul hidroenergetic Porțile de Fier este, de asemenea, prevăzută o reducere predominantă a debitului.

La începutul lunii iulie, debitul la Baziaș era de aproximativ 2.100–2.300 de metri cubi pe secundă, însă chiar și atunci se situa la mai puțin de jumătate din media sezonieră. Scăderea succesivă a indicatorilor confirmă caracterul persistent al perioadei de ape mici, și nu o fluctuație de scurtă durată.

În același timp, pe unele râuri din regiunile montane și deluroase ale României sunt posibile creșteri locale ale nivelurilor și debitelor, ca urmare a precipitațiilor abundente prognozate. Totuși, aceste precipitații nu garantează o refacere rapidă și semnificativă a debitului principal al Dunării, deoarece efectul lor va depinde de cantitate, durată și distribuția teritorială.

Una dintre consecințele practice ale scăderii nivelului Dunării a fost suspendarea temporară a serviciului de feribot dintre Bechet, România, și Oryahovo, Bulgaria.

Transportul urmează să fie reluat după creșterea nivelului apei și restabilirea condițiilor de siguranță pentru navigație. Până la reluarea serviciului, conducătorilor auto li se recomandă să își planifice din timp călătoriile și să utilizeze puncte alternative de trecere a frontierei româno-bulgare.

Nivelul scăzut al apei poate afecta nu doar transportul cu feribotul, ci și navigația comercială. În condițiile unor adâncimi insuficiente, navele sunt obligate să își reducă încărcătura, ceea ce majorează costul transportului unei tone de marfă, crește numărul de curse și reduce competitivitatea transportului fluvial.

Transportul cerealelor, minereurilor, produselor metalurgice, combustibililor și al altor mărfuri în vrac este deosebit de sensibil la asemenea restricții, deoarece eficiența economică depinde direct de încărcarea maximă posibilă a navelor.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Experții Institutului de Cercetări Dunărene menționează că actuala scădere a nivelului Dunării trebuie analizată ca o problemă transfrontalieră de transport, economică și ecologică.

„Reducerea debitului la Baziaș până la 1.800 de metri cubi pe secundă înseamnă că fluviul intră într-o perioadă deosebit de săracă în apă pentru luna iulie. Consecințele acestui proces afectează întregul sistem al Dunării de Jos — de la funcționarea feriboturilor și a navelor comerciale până la infrastructura portuară și stabilitatea lanțurilor logistice.

Suspendarea temporară a conexiunii Bechet–Oryahovo este doar una dintre primele manifestări vizibile ale problemei. Dacă nivelurile apei vor continua să scadă, companiile de navigație se pot confrunta cu restricții privind pescajul, încărcarea incompletă a navelor și creșterea costurilor de transport.

Pentru Ucraina, situația are o importanță directă, deoarece porturile dunărene rămân o componentă esențială a logisticii de export. Nivelurile scăzute ale apei pe sectoarele românesc și bulgar ale fluviului pot afecta întregul traseu al mărfurilor de la porturile ucrainene către Constanța și porturile Europei Centrale”, au subliniat reprezentanții Institutului.

Institutul de Cercetări Dunărene consideră că statele din bazinul Dunării trebuie să intensifice schimbul operativ de informații hidrologice, să coordoneze restricțiile de navigație și să pregătească din timp scenarii logistice alternative.

O atenție deosebită trebuie acordată menținerii adâncimilor garantate pentru navigație, executării lucrărilor de dragare în punctele critice, modernizării sistemelor de monitorizare și introducerii unor metode mai precise de prognoză pe termen scurt și mediu.

Situația actuală demonstrează încă o dată că variabilitatea climatică și perioadele prelungite de ape mici devin o provocare sistemică pentru funcția de transport a Dunării. Din acest motiv, adaptarea infrastructurii fluviale la niveluri extrem de scăzute ale apei trebuie să devină una dintre prioritățile politicii comune a statelor din regiunea dunăreană.