ECOFIN aprobă Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit al României

Consiliul UE pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență revizuit al României, care are acum o valoare de 21,41 miliarde euro, față de 28,5 miliarde euro anterior, potrivit Ministerului Finanțelor.

Ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că revizuirea a fost rezultatul unui an intens de negocieri cu Comisia Europeană, implicând trei guverne succesive.

Modificări principale ale PNRR revizuit

-        reducerea totalului alocărilor cu 7 miliarde euro;

-        diminuarea numărului de jaloane și ținte la 390 (de la 518);

-        componentă de granturi: 13,57 miliarde euro;

-        componentă de împrumuturi: 7,84 miliarde euro;

-        eliminarea investițiilor cu risc ridicat de neimplementare;

-        transferul unor proiecte din pilonul de împrumuturi în cel de granturi;

-        structurarea în șase cereri de plată, dintre care trei deja depuse.

România a primit până acum 10,7 miliarde euro și estimează să atragă o sumă similară până la finalul anului viitor.

Guvernul a suspendat proiectele PNRR cu progres redus (sub 30%) pentru a evita riscuri fiscale și a concentra resursele asupra investițiilor realizabile.

Comentariul Institutului de Studii Dunărene (ISD)

Revizuirea PNRR reprezintă un moment strategic pentru macro-regiunea Dunării, având în vedere rolul central al României în investițiile finanțate de UE pentru infrastructură, energie și modernizare digitală pe flancul estic al Uniunii.

Simplificarea jaloanelor și reducerea părții de împrumut cresc probabilitatea finalizării integrale a planului, în contextul întârzierilor din 2023–2024.

Investițiile cheie vizează dezvoltarea TEN-T, modernizarea feroviară și modernizarea porturilor de la Marea Neagră și Dunăre. Acest lucru generează sinergii cu prioritățile logistice ale Ucrainei, în special coridorul Porturile Dunării–Constanța–UE.

Lecție relevantă pentru Ucraina.

Decizia României de a îngheța proiectele cu maturitate scăzută subliniază importanța prioritizării investițiilor gata de implementare în programele finanțate de parteneri internaționali.