Moldova studiază experiența României în gestionarea participativă a ariilor protejate din Delta Dunării

Reprezentanți ai autorităților publice, instituțiilor de mediu și organizațiilor societății civile din Republica Moldova au efectuat o vizită de studiu în România pentru a analiza modelele europene de gestionare participativă a ariilor protejate. Vizita a avut loc în perioada 17–19 iunie 2026 și a inclus Rezervația Biosferei Delta Dunării și Parcul Național Munții Măcinului.

Potrivit organizației neguvernamentale EcoContact, scopul principal al vizitei a fost studierea practicilor de administrare a ariilor protejate bazate pe implicarea activă a comunităților locale, a autorităților publice și a organizațiilor neguvernamentale. O atenție deosebită a fost acordată mecanismelor de cooperare pentru gestionarea durabilă a serviciilor ecosistemice, dezvoltarea turismului bazat pe natură și adaptarea la schimbările climatice.

În cadrul vizitei, delegația a vizitat Centrul de Informare al Rezervației Biosferei Delta Dunării, unde participanților le-au fost prezentate mecanismele de implicare a comunităților locale și a autorităților în administrarea rezervației. Delta Dunării are un statut internațional special de protecție: în 1990, a fost desemnată rezervație a biosferei în cadrul Programului UNESCO „Omul și Biosfera”, iar în 1991 a fost recunoscută drept zonă umedă de importanță internațională conform Convenției Ramsar.

Un bloc separat al programului a fost dedicat Parcului Național Munții Măcinului. Participanții s-au întâlnit cu administrația parcului, au discutat despre elaborarea și implementarea planurilor de management și au parcurs un traseu turistic pe teritoriul parcului. Parcul Național Munții Măcinului este singurul parc național din România situat în afara lanțului carpatic. Înființat în 1998, acesta se întinde pe o suprafață de peste 11.000 de hectare și se remarcă printr-o biodiversitate excepțională. Pe o suprafață relativ compactă se regăsește o parte semnificativă a diversității floristice și avifaunistice a României.

Programul vizitei a inclus, de asemenea, o sesiune practică privind oportunitățile de cooperare între autoritățile publice, administrațiile ariilor protejate și comunitățile locale. Printre temele principale s-au numărat gestionarea deșeurilor, turismul durabil, conservarea serviciilor ecosistemice și impactul schimbărilor climatice asupra ariilor protejate.

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului „Îmbunătățirea managementului ariilor protejate din Moldova prin dezvoltare instituțională, consolidarea capacităților și restaurarea habitatelor”. Proiectul este finanțat de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare în cadrul parteneriatelor internaționale de dezvoltare ale Austriei și este implementat de Societatea Ecologică Biotica și organizația neguvernamentală EcoContact.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Potrivit lui Vitaliy Barvinenko, directorul Institutului de Cercetări Dunărene, experiența României în administrarea ariilor protejate are importanță nu doar pentru Republica Moldova, ci pentru întreaga regiune dunăreană.

„Delta Dunării nu este doar un spațiu natural unic, ci și un sistem complex în care se intersectează protecția mediului, administrația locală, turismul, transportul, pescuitul și dezvoltarea regională. De aceea, administrarea eficientă a unor astfel de teritorii este imposibilă fără participarea comunităților locale. Modelul participativ permite corelarea obiectivelor de conservare cu nevoile economice ale populației locale”, a subliniat Vitaliy Barvinenko.

În opinia sa, pentru Republica Moldova, Ucraina și România este deosebit de relevantă formarea unei abordări comune privind gestionarea ecosistemelor dunărene. Aceasta vizează nu doar protecția biodiversității, ci și dezvoltarea turismului durabil, securitatea apei, adaptarea la schimbările climatice și consolidarea cooperării transfrontaliere.

„Regiunea Dunării are nevoie nu de soluții izolate de protecție a naturii, ci de o politică coordonată, în care comunitățile, statul, mediul de experți și partenerii internaționali acționează ca participanți ai unui proces comun. Pentru Ucraina, această experiență este, de asemenea, importantă, în special în contextul dezvoltării regiunii dunărene ucrainene, al reconstrucției teritoriilor și al integrării în standardele europene de mediu și guvernanță”, a menționat directorul Institutului de Cercetări Dunărene.

Institutul subliniază că astfel de vizite de studiu contribuie nu doar la schimbul de experiență practică, ci și la formarea unei culturi regionale pe termen lung a cogestionării resurselor naturale. Pentru bazinul Dunării, care reprezintă simultan un spațiu ecologic, de transport și socio-economic, această abordare are o importanță strategică.