Nivelul apei în Rin a scăzut în luna iulie până la valori caracteristice începutului de toamnă

Nivelul apei în Rin a scăzut la mijlocul lunii iulie 2026 până la valori care, de regulă, sunt înregistrate la sfârșitul verii sau la începutul toamnei. Debitele reduse limitează deja semnificativ navigația de marfă și determină creșterea costurilor de transport în Germania.

Cea mai dificilă situație se înregistrează în apropierea orașului Kaub, unul dintre principalele puncte înguste ale Rinului, situat lângă Koblenz. La 13 iulie, nivelul apei era de aproximativ 53 de centimetri, iar la 14 iulie, potrivit Administrației Federale a Căilor Navigabile și Navigației din Germania, acesta a scăzut la aproximativ 44 de centimetri.

Din cauza adâncimii insuficiente, navele de marfă sunt nevoite să își reducă drastic încărcătura. Pe anumite sectoare ale Rinului, acestea transportă doar aproximativ 20% din volumul obișnuit de marfă. Barjele-cisternă pot transporta aproximativ 1.200 de tone în zona Duisburg, însă doar circa 460 de tone la traversarea sectorului Kaub.

Încărcarea redusă a navelor îi obligă pe proprietarii mărfurilor să distribuie transporturile între un număr mai mare de barje. În consecință, operatorii introduc suprataxe pentru niveluri scăzute ale apei, iar costul transportului cu barje-cisternă de la Rotterdam la Karlsruhe a crescut de la aproximativ 45 de euro pe tonă la sfârșitul lunii iunie la 60–70 de euro pe tonă la mijlocul lunii iulie.

Potrivit participanților de pe piață, o scădere suplimentară a nivelului apei până la aproximativ 40 de centimetri ar putea conduce la suspendarea unei părți semnificative a navigației de marfă în sectorul Kaub. Minimul istoric a fost înregistrat aici în octombrie 2018, când nivelul apei a coborât la 25 de centimetri.

Nivelurile scăzute ale apei creează riscuri pentru aprovizionarea cu materii prime, combustibili, materiale de construcții, minereu de fier, cărbune și produse chimice. Întreprinderile industriale germane sunt deja nevoite să utilizeze nave cu pescaj redus, să limiteze anumite operațiuni de producție și să pregătească rute alternative rutiere și feroviare.

Problema este deosebit de importantă în contextul reducerii generale a transporturilor pe căile navigabile interioare din Germania. În 2025, pe căile navigabile germane au fost transportate 171,6 milioane de tone de mărfuri, cel mai scăzut volum de la reunificarea țării în 1990. Volumul mărfurilor exportate pe căile navigabile interioare a scăzut cu 4,8%, până la 41,1 milioane de tone.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

După cum a informat anterior Institutul de Cercetări Dunărene, situația de pe Rin confirmă faptul că nivelurile scăzute ale apei se transformă dintr-un fenomen natural sezonier într-un risc sistemic pentru economia și infrastructura de transport europeană.

Rinul și Dunărea fac parte dintr-un spațiu european unic de transport. Perturbarea navigației pe Rin afectează nu doar regiunile industriale ale Germaniei, ci și activitatea porturilor Rotterdam, Anvers și Duisburg, precum și redistribuirea fluxurilor de mărfuri între transportul fluvial, feroviar și rutier.

Pentru regiunea Dunării, evoluția situației de pe Rin reprezintă un avertisment. Procese hidrologice similare sunt deja observate și pe Dunăre, unde scăderea nivelului apei îngreunează trecerea navelor, reduce capacitatea admisă de încărcare și majorează costul transporturilor.

Institutul de Cercetări Dunărene a atras anterior atenția asupra faptului că porturile europene și operatorii căilor navigabile interioare au intrat în sezonul estival 2026 în condiții de risc sporit, cauzat de scăderea simultană a nivelului apei în Rin și Dunăre. Indicatorii actuali înregistrați în apropiere de Kaub confirmă această evaluare.

„Logistica fluvială europeană devine din ce în ce mai dependentă de factorii climatici și hidrologici. Scăderea nivelului apei înseamnă încărcături mai mici, un număr mai mare de curse, tarife de transport mai ridicate și o presiune suplimentară asupra infrastructurii feroviare și rutiere.

Pentru Ucraina, această situație este direct legată de stabilitatea coridorului de transport dunărean. Este necesară dezvoltarea unui sistem permanent de monitorizare hidrologică, asigurarea lucrărilor regulate de dragaj de întreținere, modernizarea flotei pentru operarea în condiții de ape scăzute și consolidarea accesului feroviar și rutier către porturile Ismail, Reni și Ust-Dunaisk”, a declarat Vitaliy Barvinenko, directorul Institutului de Cercetări Dunărene.

Potrivit experților Institutului, Uniunea Europeană și statele din regiunea Dunării trebuie să treacă de la reacția la episoade individuale de ape scăzute la o politică pe termen lung de adaptare a căilor navigabile interioare la schimbările climatice. Aceasta ar trebui să includă coordonarea gestionării resurselor de apă, prognozarea digitală a nivelurilor apei, dezvoltarea rutelor multimodale și sprijinirea construcției de nave cu pescaj redus.