Nivelul scăzut al Dunării creează noi riscuri pentru exporturile de cereale ucrainene

Nivelurile record de scăzute ale apei în Dunăre afectează tot mai mult exporturile de produse agricole ucrainene prin România. În același timp, intensificarea atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare a Ucrainei îi obligă pe exportatori să utilizeze mai activ rutele alternative prin Dunăre și portul Constanța, ceea ce sporește presiunea asupra sistemului de transport din regiune.

Presa internațională relatează despre această situație cu referire la Bloomberg.

După începutul invaziei ruse la scară largă, portul românesc Constanța a devenit unul dintre principalele noduri alternative pentru exportul cerealelor ucrainene. Mărfurile ajung în port pe cale feroviară, rutieră și cu barjele pe Dunăre. Totuși, temperaturile ridicate prelungite și lipsa precipitațiilor au determinat o scădere semnificativă a nivelului apei, obligând navele să reducă încărcătura.

Reducerea pescajului admisibil al barjelor înseamnă că, pentru transportarea aceluiași volum de produse, sunt necesare mai multe curse. Acest lucru majorează costurile logistice, prelungește timpii de așteptare și generează o cerere suplimentară pentru transportul rutier și feroviar.

Problema nu afectează doar Ucraina. Producătorii agricoli români se confruntă, de asemenea, cu un deficit de capacități de transport în perioada de vârf a exporturilor de cereale și oleaginoase.

Potrivit lui Stan Tiberiu-Dan, vicepreședinte al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România, costurile de transport au crescut semnificativ, iar accesul fermierilor la transportul rutier de marfă s-a redus.

Viorel Panait, președintele Asociației Operatorilor Portuari din Constanța și director general al Comvex SA, a menționat că terminalele de cereale ar putea procesa volume mai mari de mărfuri ucrainene în cadrul Culoarelor Solidarității europene. Cu toate acestea, nivelul scăzut al Dunării limitează fluxul efectiv de produse către porturi.

Situația este complicată și de capacitatea limitată a rutelor alternative de transport. Potrivit estimărilor părții ucrainene, capacitatea combinată a transportului feroviar și a rutelor dunărene nu poate compensa integral capacitățile marilor porturi ucrainene de la Marea Neagră.

O presiune suplimentară asupra sistemului logistic este generată de exporturile sezoniere ale României. Volume importante de grâu, orz, rapiță și porumb concurează simultan cu mărfurile ucrainene pentru barje, locomotive, vagoane, camioane și capacitățile portului Constanța.

Astfel, nivelul scăzut al Dunării se transformă dintr-o problemă hidrologică locală într-un factor care afectează securitatea regională a transporturilor și securitatea alimentară.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene subliniază că situația actuală confirmă necesitatea de a considera Dunărea nu doar drept o rută de rezervă pentru exporturile ucrainene, ci drept un coridor strategic de transport, a cărui reziliență trebuie asigurată la nivel sistemic.

„În prezent se manifestă simultan două categorii de riscuri — militar și climatic-hidrologic. Atacurile rusești reduc fiabilitatea logisticii portuare de la Marea Neagră, în timp ce nivelul scăzut al Dunării limitează capacitățile principalei rute alternative. În consecință, apare un efect de dublă constrângere asupra transportului, care influențează direct costul exporturilor ucrainene și competitivitatea produselor agricole”, subliniază Institutul.

Potrivit experților Institutului, problema are un caracter structural. Simpla redirecționare a unor volume suplimentare de mărfuri către transportul rutier sau feroviar nu este suficientă, deoarece și aceste moduri de transport au limite fizice și operaționale.

Este necesară dezvoltarea complexă a sistemului de transport al Dunării de Jos: menținerea unor parametri garantați de navigație, modernizarea porturilor Reni, Ismail și Ust-Dunaisk, creșterea capacității infrastructurii feroviare de acces, dezvoltarea infrastructurii de transbordare pe direcția ucraineano-română și crearea unor rute multimodale de rezervă.

O importanță deosebită o capătă adaptarea coridorului de transport dunărean la schimbările climatice. Perioadele cu niveluri extrem de scăzute ale apei nu mai pot fi considerate fenomene excepționale. Acestea trebuie integrate în planificarea pe termen lung a transporturilor din Ucraina, România, Bulgaria, Serbia și alte state din bazinul Dunării.

„Dunărea a devenit, în fapt, o componentă a sistemului de securitate economică al Ucrainei și al Uniunii Europene. Prin urmare, investițiile în infrastructura portuară, feroviară și de navigație trebuie evaluate nu doar din perspectiva eficienței comerciale, ci și ca investiții în reziliența lanțurilor europene de aprovizionare și în securitatea alimentară globală”, subliniază Institutul de Cercetări Dunărene.

Pe termen mediu, obiectivul principal trebuie să fie trecerea de la modelul redirecționării de urgență a fluxurilor de mărfuri la un sistem multimodal permanent, în care porturile ucrainene de la Marea Neagră, porturile dunărene, Constanța, rețelele feroviare și rutiere să funcționeze ca elemente interconectate ale unui singur coridor de transport Ucraina–Dunăre–UE.