Noile reguli de tranzit prin Canalul Sulina ar putea afecta schimburile comerciale ale Ucrainei și Republicii Moldova

Începând cu 25 mai 2026, navele încărcate care tranzitează Canalul Sulina către porturile din Ucraina și Republica Moldova sunt obligate să depună declarația de tranzit T1. Noile cerințe au provocat deja întârzieri pentru unele nave în zona Sulina și ar putea majora costurile participanților la piața logistică.

Schimbările au fost anunțate de Kateryna Kononenko, manager operațional al companiei Avalon Shipping. Potrivit acesteia, anterior, pentru navele care se îndreptau spre porturile ucrainene și moldovenești, era suficientă depunerea declarației ENS — declarația sumară de intrare privind siguranța și securitatea mărfurilor. Declarația de tranzit T1 era solicitată în principal pentru navele care transportau mărfuri către porturile românești.

După introducerea noilor reguli, depunerea declarației T1 a devenit obligatorie și pentru mărfurile care tranzitează Canalul Sulina cu destinația Ucraina și Republica Moldova.

Modificările sunt legate de trecerea României la noua versiune a sistemului european de tranzit NCTS Faza 6, utilizat pentru monitorizarea circulației internaționale a mărfurilor.

Totuși, în etapa inițială de funcționare a sistemului, comisionarii vamali români s-au confruntat cu dificultăți tehnice la procesarea declarațiilor pentru mărfurile destinate porturilor ucrainene sau moldovenești.

În consecință, unele nave sunt nevoite să staționeze în zona Sulina până la finalizarea procesării documentelor necesare. Pentru armatori, navlositori și proprietarii de mărfuri, asemenea întârzieri înseamnă costuri suplimentare și riscul nerespectării termenelor de livrare.

Este încă prea devreme pentru a vorbi despre o reducere cuantificabilă a schimburilor comerciale ale Ucrainei și Republicii Moldova ca urmare a noilor reguli. Cerințele sunt în vigoare doar din 25 mai. Pentru o evaluare obiectivă a impactului acestora, va fi necesară analizarea statisticilor privind traficul navelor, durata întârzierilor, volumele de transbordare în porturile dunărene și evoluția tarifelor de navlosire pe parcursul a cel puțin câtorva săptămâni.

Cu toate acestea, impactul operațional este deja vizibil. Chiar și o încetinire temporară a traficului naval poate reduce competitivitatea rutelor logistice dunărene, în special în cazul mărfurilor pentru care trebuie respectate termene stricte de livrare.

Canalul Sulina rămâne o cale importantă de acces către porturile dunărene ale Ucrainei și către portul moldovenesc Giurgiulești. Stabilitatea funcționării sale este importantă nu doar pentru companiile individuale, ci și pentru comerțul regional și reziliența transporturilor în întreaga zonă a Dunării de Jos.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Pentru Ucraina și Republica Moldova, Canalul Sulina are o importanță deosebită. Acesta reprezintă una dintre rutele principale care asigură accesul mărfurilor la porturile dunărene și susțin reziliența economică a regiunii în condițiile războiului. Chiar și întârzierile de scurtă durată determină staționarea navelor, creșterea costurilor logistice și reducerea predictibilității lanțurilor de aprovizionare.

În prezent, experții ICD nu au motive să afirme că noile reguli au provocat deja o scădere semnificativă a schimburilor comerciale. Totuși, situația necesită o reacție operativă. Este important ca problemele tehnice să fie soluționate cât mai rapid, să fie asigurată o comunicare adecvată între autoritățile vamale, administrațiile portuare și mediul de afaceri, precum și să fie introduse mecanisme tranzitorii care să prevină acumularea cozilor de nave.

Logistica dunăreană trebuie să se dezvolte ca un sistem unic și interconectat. Orice modificări procedurale trebuie implementate în mod coordonat și previzibil, ținând cont de interesele tuturor țărilor din regiunea Dunării de Jos.

Institutul de Cercetări Dunărene va continua să monitorizeze situația și să analizeze impactul noilor proceduri asupra activității porturilor dunărene din Ucraina și Republica Moldova.

Vitaliy Barvinenko, directorul Institutului de Cercetări Dunărene:

„Trecerea la noua versiune a sistemului european de tranzit reprezintă o etapă firească a digitalizării procedurilor vamale. În perspectivă strategică, aceasta ar trebui să contribuie la o circulație mai transparentă și mai bine controlată a mărfurilor. Totuși, modernizarea tehnică nu trebuie să creeze bariere suplimentare pentru navigația pe Dunărea de Jos.”