Participarea autorităților publice în Grupările Europene de Cooperare Teritorială va fi reglementată

Republica Moldova pregătește un cadru juridic separat pentru reglementarea participării autorităților publice în Grupările Europene de Cooperare Teritorială (GECT), un instrument al Uniunii Europene care permite autorităților naționale, regionale și locale din diferite state să implementeze direct proiecte comune, să gestioneze finanțări și să construiască mecanisme durabile de cooperare transfrontalieră.

Proiectul de lege relevant, elaborat de Parlamentul Republicii Moldova cu sprijinul proiectului moldo-suedez PACE Local, finanțat de Guvernul Suediei prin Sida, urmărește să creeze o bază normativă clară pentru participarea instituțiilor publice din Moldova în asemenea structuri. Potrivit inițiatorilor, documentul este menit să consolideze capacitatea instituțională a țării în contextul integrării europene și să extindă oportunitățile pentru dezvoltarea regională și locală.

În prezent, proiectul de lege este examinat de Comisia parlamentară pentru administrație publică și dezvoltare regională. Adoptarea acestuia ar urma să definească procedura de cooperare directă dintre autoritățile din Republica Moldova și partenerii din statele membre ale Uniunii Europene și din alte țări, precum și să reglementeze aprobarea, monitorizarea, participarea financiară și răspunderea entităților moldovenești în cadrul GECT.

Se subliniază, de asemenea, că noua lege va reglementa participarea autorităților publice în GECT Est Gate, o structură lansată recent cu participarea autorităților din România, Bulgaria, Republica Moldova și Ucraina. Acest fapt conferă inițiativei nu doar relevanță internă, ci și o semnificație regională clară, în contextul formării unor noi formate de cooperare în spațiul extins al Mării Negre și Dunării.

Grupările Europene de Cooperare Teritorială funcționează în baza Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 și reprezintă unul dintre cele mai practice mecanisme juridice ale UE pentru cooperarea transfrontalieră, transnațională și interregională. Specificul lor constă în personalitatea juridică proprie, care le permite să încheie contracte, să administreze resurse financiare și să implementeze direct proiecte comune de dezvoltare. Participanții la astfel de grupări pot fi municipalități, autorități raionale și regionale, instituții publice, organisme de drept public, precum și asociații ale autorităților publice.

Printre principalele avantaje ale participării în GECT pentru autoritățile din Republica Moldova se numără accesul mai facil la programele europene de cofinanțare, în special Interreg, precum și extinderea posibilităților de atragere a resurselor prin Erasmus+, Horizon Europe, LIFE și Digital Europe. La fel de important este și efectul practic constând în consolidarea competențelor privind pregătirea și managementul proiectelor internaționale, precum și în stabilirea unor parteneriate directe cu instituțiile europene.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene 

Pregătirea unui asemenea proiect de lege în Republica Moldova reprezintă un pas important de adaptare instituțională la mecanismele europene de guvernanță pe mai multe niveluri. Nu este vorba doar despre o reglementare tehnică a participării în GECT, ci, în esență, despre crearea unui nou cadru juridic pentru integrarea mai profundă a comunităților teritoriale și a autorităților publice în spațiul politicii regionale europene. Pentru regiunea ucraineană a Dunării și teritoriile adiacente, acest proces are o importanță aparte, deoarece dezvoltarea unor asemenea formate deschide oportunități suplimentare pentru proiecte comune în infrastructură, logistică, monitorizare ecologică, digitalizarea serviciilor și consolidarea capacității instituționale a comunităților.

Participarea Republicii Moldova în GECT Est Gate, alături de Ucraina, România și Bulgaria, poate deveni un precedent important pentru a oferi conținut practic cooperării transfrontaliere pe flancul de sud-est al Europei. Cu un cadru normativ și organizațional adecvat, acest instrument are potențialul de a trece de la coordonarea declarativă la implementarea unor proiecte multilaterale concrete, fapt deosebit de relevant în contextul reconstrucției, securității regionale și reorientării fluxurilor financiare către dezvoltarea durabilă a zonelor de frontieră.