Planul Croației de a construi un depozit de deșeuri radioactive lângă frontieră provoacă reacții dure din partea Bosniei

Parlamentul Croației a adoptat o lege care permite construirea unui obiectiv de gestionare a deșeurilor radioactive la Čerkezovac, în apropierea frontierei cu Bosnia și Herțegovina, decizie care a generat critici puternice din partea autorităților bosniace. Acestea resping categoric amplasamentul ales și pregătesc acțiuni juridice și instituționale pentru a bloca proiectul.

Croația este coproprietar al Centralei Nucleare Krško din Slovenia de peste 40 de ani. Conform acordului bilateral, Croația trebuie să înceapă, până în 2028, preluarea a jumătate din deșeurile radioactive cu activitate scăzută și medie generate de centrală. Noua lege creează cadrul pentru inițierea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și, în cazul unui aviz favorabil, pentru construirea facilității.

Autoritățile și organizațiile societății civile din Bosnia și Herțegovina avertizează că nicio instituție bosniacă nu și-a dat acordul pentru amplasarea unui astfel de obiectiv chiar la frontieră, cu potențiale efecte asupra a aproximativ 300.000 de locuitori și asupra bazinului râului Una, parte a bazinului hidrografic al Dunării. Sunt invocate, de asemenea, riscurile transportului deșeurilor radioactive prin zone dens populate și seismice, precum și deficiențe metodologice în studiile de amplasament.

Autoritățile croate susțin că proiectul respectă standardele internaționale și consideră alegerea amplasamentului o chestiune de suveranitate națională. Potrivit guvernului croat, deșeurile vor fi procesate, depozitate în containere speciale și păstrate în condiții de siguranță pe termen lung.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene analizează decizia Croației din perspectiva securității ecologice transfrontaliere și a obligațiilor internaționale din regiunea Dunării.

Bazinul râului Una face parte din ecosistemul dunărean, iar deciziile privind depozitarea deșeurilor radioactive în apropierea frontierelor trebuie să respecte pe deplin Convenția de la Aarhus și principiile dialogului de bună vecinătate.

Chiar și în condițiile invocării conformității cu standardele internaționale, lipsa acordului statului vecin și nivelul ridicat de opoziție publică generează riscuri pe termen lung — ecologice, sociale, economice și de securitate.

IDR consideră esențiale:

-         o evaluare de impact asupra mediului cu adevărat transfrontalieră;

-         transparență deplină și acces public la informații;

-         analiza reală a soluțiilor alternative, inclusiv gestionarea deșeurilor la locul de origine sau în locații acceptate de toate părțile implicate.

Cazul Croația–Bosnia reprezintă un precedent relevant pentru întreaga regiune dunăreană, inclusiv pentru Ucraina, în ceea ce privește prevenirea conflictelor ecologice transfrontaliere.