Poluarea cu produse petroliere continuă să ajungă în Nistru.

Republica Moldova continuă acțiunile de lichidare a consecințelor poluării râului Nistru cu produse petroliere care, potrivit părții moldovenești, continuă să pătrundă dinspre teritoriul Ucrainei. Chișinăul a solicitat sprijin tehnic din partea României, inclusiv echipamente suplimentare de filtrare și mijloace specializate pentru limitarea extinderii poluării.

Potrivit autorităților moldovenești, la data de 12 martie 2026, cea mai dificilă situație a fost înregistrată în zona Naslavcea, unde ultimele probe de apă au indicat degradarea calității până la clasa a 5-a, ceea ce înseamnă un nivel ridicat de risc pentru siguranța populației. În acest context, autorităților locale li s-a recomandat să sisteze alimentarea cu apă și să interzică utilizarea apei din râu pentru necesități casnice.

În același timp, în raioanele Soroca, Florești, Sîngerei și în municipiul Bălți, calitatea apei a fost clasificată la clasa a 3-a, ceea ce indică un nivel mediu de poluare. În aceste zone, utilizarea apei este permisă doar cu respectarea unor restricții stricte: este interzis consumul direct al apei din Nistru, utilizarea acesteia pentru adăparea animalelor, pescuit sau irigații.

În mai multe raioane situate mai jos pe cursul râului, inclusiv Șoldănești, Rezina, Orhei, Criuleni, Dubăsari, municipiul Chișinău, Anenii Noi, Căușeni și Ștefan Vodă, calitatea apei se menține deocamdată în limite normale, fără restricții suplimentare.

Ministerul Mediului al Republicii Moldova a declarat că situația rămâne sub control și că alimentarea cu apă a fost deja reluată în mai multe localități din nord după verificări suplimentare. Autoritățile au subliniat, de asemenea, că în prezent nu există o amenințare directă pentru sistemul de captare a apei al municipiului Chișinău, întrucât fluxul poluat se află încă la o distanță considerabilă de capitală.

Totodată, oficialii moldoveni avertizează că fluxul de produse petroliere din Ucraina continuă să ajungă în râu și că există riscul ca măsurile de captare și eliminare aplicate în ultimele zile să nu fie suficiente, pe termen scurt, pentru a opri întregul volum de poluanți. Specialiștii atrag atenția că, în astfel de incidente, densitatea poluanților se modifică permanent în funcție de curent, adâncime și condițiile hidrologice, astfel încât situația se poate schimba de la o oră la alta.

Evaluările preliminare ale părții moldovenești leagă, de asemenea, incidentul de consecințele atacului cu rachete asupra infrastructurii energetice a Ucrainei din 7 martie, după care, potrivit informațiilor disponibile, ar fi putut avea loc o scurgere de uleiuri tehnice în zona hidrocentralei de pe Nistru.

Comentariul ICD

Situația de pe Nistru demonstrează că până și un incident tehnogen localizat în sectorul superior al unui râu transfrontalier se poate transforma rapid într-o provocare ecologică și umanitară internațională. În practică, problema nu privește doar calitatea apei, ci și reziliența sistemelor de alimentare publică cu apă, încrederea populației în comunicarea oficială și capacitatea statelor vecine de a reacționa coordonat.

Pentru Ucraina, Moldova și România, acest caz reprezintă un argument puternic în favoarea aprofundării monitorizării comune a apelor transfrontaliere, a instituirii unor protocoale operative de schimb de date în situații de urgență și a formării unei rezerve comune de echipamente tehnice pentru reacție rapidă la incidente de poluare.

Din perspectiva Institutului de Cercetări Dunărene, evoluția ulterioară a situației necesită trei direcții paralele de acțiune: monitorizarea continuă de laborator a calității apei în regim dinamic, transparență maximă în comunicarea interguvernamentală și instituționalizarea unui mecanism comun de reacție ucraineano-moldo-român pentru incidente ecologice în bazinele hidrografice transfrontaliere.