Portul Fluvial Ungheni ar putea fi scutit de virarea la buget a cotei din profitul net pe anul 2025 pentru susținerea investițiilor în infrastructură

Fondatorul Î.S. Portul Fluvial Ungheni — Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova — elaborează un proiect de hotărâre de guvern care prevede scutirea întreprinderii de la plata vărsămintelor la bugetul de stat din profitul net obținut în anul 2025.

Potrivit inițiativei, scopul acestei măsuri este susținerea financiară a întreprinderii prin păstrarea resurselor necesare pentru realizarea investițiilor în infrastructura portuară. Obiectivul declarat este menținerea și dezvoltarea capacității operaționale a portului, precum și sporirea siguranței și eficienței activității desfășurate.

Conform situațiilor financiare pentru anul 2025, profitul net al Portului Fluvial Ungheni a constituit aproximativ 29,6 milioane lei, cu aproape 8 milioane lei mai puțin decât în perioada precedentă. Capitalurile proprii ale întreprinderii sunt estimate la circa 149,3 milioane lei, iar valoarea totală a activelor depășește 156 milioane lei.

Totodată, raportul auditorului conține o opinie cu rezerve. În special, sunt semnalate anumite creanțe incerte, precum și implicarea întreprinderii în litigii aflate pe rol.

Portul Fluvial Ungheni administrează activitatea portului de pasageri și mărfuri Giurgiulești, precum și cheiurile Onitcani și Sănătăuca de pe râul Nistru și cheiul Semeni de pe râul Prut.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

 Posibila scutire a portului de la virarea cotei din profit la buget trebuie analizată ca un instrument de reinvestire țintită în infrastructura fluvială strategică a Republicii Moldova. În condițiile în care nodul logistic Dunăre–Prut capătă o importanță tot mai mare, păstrarea unei părți din profit la dispoziția operatorului poate consolida pregătirea tehnică, poate susține modernizarea cheiurilor și a facilităților portuare și poate spori reziliența generală a sistemului portuar. În același timp, eficiența unei asemenea abordări va depinde direct de transparența utilizării fondurilor, de calitatea guvernanței corporative și de capacitatea de a reduce riscurile deja semnalate de audit. Pentru regiunea Dunării de Jos, acesta este și un exemplu relevant al modului în care politica de stat poate combina instrumentele fiscale cu modernizarea infrastructurii în logica securității transporturilor pe termen lung.