Republica Moldova se pregătește să readucă pavilionul său în navigația maritimă internațională

Republica Moldova elaborează un nou cadru de reglementare pentru navele maritime care, în viitor, ar putea naviga sub pavilion moldovenesc. Reforma prevede consolidarea controlului exercitat de stat, introducerea inspecțiilor bazate pe evaluarea riscurilor și alinierea procedurilor naționale la standardele internaționale și europene de siguranță maritimă.

Guvernul Republicii Moldova intenționează să înlocuiască regulamentul actual privind îndeplinirea obligațiilor statului de pavilion. Noul model va include și implementarea unui sistem certificat de management al calității în cadrul Agenției Navale a Republicii Moldova.

Înainte de a primi dreptul de a naviga sub pavilion moldovenesc, fiecare navă va fi verificată în vederea confirmării conformității cu cerințele internaționale de siguranță. Agenția Navală va analiza, de asemenea, istoricul tehnic și operațional al navei. Dacă aceasta a navigat anterior sub pavilionul altui stat, autoritățile moldovenești vor putea solicita informații despre deficiențele constatate și despre remedierea lor.

O altă componentă a reformei este introducerea unui sistem electronic de gestionare a informațiilor despre nave. Prevederile referitoare la schimbul automatizat de date, cooperarea cu instituțiile europene și accesul la bazele de date relevante ale UE vor intra în vigoare după aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Necesitatea consolidării supravegherii este confirmată de rezultatele inspecțiilor anterioare. În perioada 2022–2024, navele sub pavilion moldovenesc au fost supuse unui număr de 32 de inspecții în porturile statelor participante la Memorandumul de la Paris, iar zece nave au fost reținute.

Din 2022, navele maritime nu mai operează sub pavilionul Republicii Moldova. Totuși, începând cu 1 iulie 2026, țara nu mai figurează pe „lista neagră” a Memorandumului de la Paris. Această evoluție creează premise pentru restabilirea treptată a registrului maritim moldovenesc, cu condiția continuării reformelor și asigurării unui control eficient asupra stării tehnice a navelor înregistrate.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Pentru Ucraina, reluarea navigației maritime sub pavilionul Republicii Moldova are, înainte de toate, o importanță regională în domeniul transporturilor și logisticii. Consolidarea sistemului moldovenesc de control al statului de pavilion poate contribui la formarea unui mediu mai sigur și mai previzibil în bazinul Dunării de Jos, unde porturile ucrainene Reni și Ismail interacționează strâns cu portul moldovenesc Giurgiulești și cu infrastructura portuară a României.

Războiul pe scară largă declanșat de Rusia a demonstrat importanța strategică a rutei dunărene pentru exporturile și importurile Ucrainei. Apariția unor nave suplimentare care respectă standardele internaționale de siguranță ar putea extinde capacitățile de transport ale regiunii, intensifica concurența pe piața transporturilor navale și sprijini diversificarea lanțurilor logistice ucrainene.

Pentru Ucraina este esențial ca restabilirea registrului naval moldovenesc să fie însoțită de proceduri transparente, inspecții eficiente și un schimb sistematic de informații. Acest lucru este deosebit de important în contextul riscurilor generate de război, al necesității verificării originii mărfurilor, al prevenirii încălcării sancțiunilor și al protejării securității ecologice a Dunării.

Pe termen lung, reforma poate crea oportunități suplimentare pentru coordonarea dintre Ucraina, Republica Moldova și România în domeniul navigației, al schimbului digital de date și al dezvoltării infrastructurii portuare. Implementată eficient, aceasta poate spori reziliența rutelor dunărene ale Ucrainei și accelera integrarea sistemului ucrainean de transport în spațiul european.