România devine un centru strategic pe axa Rin–Dunăre

România își consolidează poziția de nod strategic pe axa Rin–Dunăre, unul dintre cele mai importante coridoare ale rețelei TEN-T a Uniunii Europene. Transformarea țării din periferie infrastructurală într-un centru regional reflectă o reconfigurare economică și geopolitică a Europei Centrale și de Est.

Grupurile grecești de infrastructură, precum Aktor Group și GEK TERNA, estimează că până în 2030 în România vor fi lansate licitații pentru proiecte în valoare de aproximativ 44 de miliarde de euro. Din această sumă, 18 miliarde sunt destinate infrastructurii de transport, 11 miliarde infrastructurii energetice și încă 16 miliarde sectorului energetic în ansamblu.

România a devenit deja a doua piață ca importanță pentru marile grupuri grecești, după Grecia. Strategia acestora se bazează pe diversificare și pe anticiparea ciclurilor economice din sectorul construcțiilor. Poziția geografică a României pe axa Rin–Dunăre și integrarea sa în fluxurile europene de transport și energie o transformă într-un pol de stabilitate și profitabilitate pe termen mediu și lung.

Prin filiala sa TERNA, GEK TERNA a fost desemnată antreprenor final, în asociere cu Alstom Romania, pentru două proiecte feroviare majore pe linia Craiova–Drobeta Turnu Severin–Caransebeș, cu un buget total de peste un miliard de euro. De asemenea, proiectul Apața–Cața, parte a magistralei Brașov–Sighișoara și a coridorului Rin–Dunăre, avansează rapid, cu o investiție de 507 milioane de euro și construcția a două tuneluri duble pentru viteze de până la 160 km/h.

Aktor România, prezentă de peste 20 de ani pe piață, are în prezent un portofoliu de lucrări de aproape 900 de milioane de euro și peste 700 de angajați, consolidându-și poziția în sectorul infrastructurii.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Potrivit Institutului, ascensiunea României pe axa Rin–Dunăre reprezintă o schimbare structurală în arhitectura infrastructurală regională.

„Asistăm la o repoziționare strategică a Europei Centrale și de Est. România, prin poziționarea sa pe coridorul Rin–Dunăre și accesul la Marea Neagră, devine un element-cheie al noii arhitecturi infrastructurale europene”, a declarat Vitaliy Barvynenko, directorul Institutului de Cercetări Dunărene.

El a subliniat că investițiile grecești reflectă o strategie pe termen lung, bazată pe mecanisme concesionale și pe modele moderne de finanțare, care pot redefini dezvoltarea infrastructurii în regiune.