România intenționează să creeze până în 2027 un sistem de monitorizare a amenințărilor în Marea Neagră pentru protejarea Neptun Deep și a infrastructurii critice

România își propune să dezvolte până în 2027 un sistem modern de depistare și monitorizare a amenințărilor în Marea Neagră—care să includă radare, platforme fără pilot (drone) și soluții de senzori—pentru a crește nivelul de cunoaștere a situației maritime și pentru a proteja infrastructura critică, inclusiv proiectul offshore de gaze Neptun Deep. Despre acest obiectiv a vorbit Radu Burnete, consilier economic al Președintelui României, în declarații preluate de presă.

Inițiativa este plasată într-un context de securitate accentuat în regiunea Mării Negre, unde riscurile pentru navigație și pentru rutele energetice au crescut, inclusiv prin incidente asociate dronelor și prin deriva minelor marine pe coridoare comerciale și energetice relevante.

Proiectul Neptun Deep vizează atingerea pragului „first gas” în 2027, ceea ce se corelează cu termenul anunțat pentru operaționalizarea capabilităților de monitorizare. În această logică, componenta de supraveghere și avertizare timpurie este tratată drept condiție de funcționare sigură și rezilientă a infrastructurii offshore.

O parte a cheltuielilor pentru dezvoltarea capabilităților de apărare și monitorizare poate fi susținută prin instrumentul UE SAFE, iar România subliniază totodată importanța axei strategice Marea Neagră–Dunăre–Portul Constanța ca factor de atractivitate investițională și ca potențial nod logistic pentru reconstrucția postbelică a Ucrainei.

Comentariul Institutului Dunărean de Cercetări (IDD)

Din perspectiva IDD, demersul României indică tranziția de la măsuri punctuale la o abordare sistemică de tip Maritime Domain Awareness, relevantă atât pentru infrastructura energetică offshore, cât și pentru stabilitatea lanțurilor logistice Marea Neagră–Dunăre și pentru continuitatea operațiunilor portuare.

Directorul Institutului Dunărean de Cercetări, Vitalii Barvinenko, a subliniat separat că:
„dezvoltarea sistemului de monitorizare a amenințărilor în Marea Neagră trebuie să fie însoțită de interoperabilitatea procedurilor (schimb de date, protocoale de alertare, scenarii coordonate de răspuns) între statele regiunii și corelată cu reziliența civilă a porturilor și a aglomerațiilor portuare, inclusiv a segmentului Dunării de Jos.”