România oprește integral singura sa centrală nuclearoelectrică din cauza nivelului critic al Dunării

România a început oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă din cauza nivelului minim record al apei în Dunăre. După deconectarea acestei unități, producția de energie electrică la singura centrală nuclearoelectrică a țării va fi oprită integral.

„Unitatea 2 a CNE Cernavodă va fi oprită controlat în contextul condițiilor hidrologice actuale”, a anunțat Ministerul Energiei din România. Este vorba despre o operațiune tehnică preventivă, nu despre un accident sau despre încălcarea cerințelor de securitate nucleară.

Potrivit ministerului, deficitul de producție va fi compensat prin utilizarea capacităților eoliene și hidroenergetice, punerea în funcțiune a grupului energetic nr. 4 de la Termocentrala Rovinari și importurile de energie electrică. Autoritățile au solicitat din nou populației și companiilor să consume energia în mod responsabil, în special în intervalul de vârf 19:00–23:00.

CNE Cernavodă operează două reactoare de tip CANDU, fiecare având o capacitate de aproximativ 700 MW. În condiții normale de funcționare, centrala asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a României. Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Electroenergetic Național la 28 iulie, din cauza debitului insuficient al Dunării. În prezent, o decizie similară a fost luată și în cazul Unității 2.

Aceasta va fi prima oprire completă a CNE Cernavodă din cauza secetei după anul 2003. La acel moment, când centrala dispunea de un singur reactor operațional, producția de energie electrică a fost suspendată timp de câteva săptămâni.

În ultimele săptămâni, autoritățile române au încercat să mențină nivelul necesar al apei în zona sistemelor de pompare ale centralei. Au fost efectuate lucrări de dragare, detonarea controlată a unei formațiuni stâncoase și scufundarea a patru barje încărcate cu piatră. Bariera subacvatică astfel creată urma să redirecționeze o parte a debitului Dunării către priza de apă a centralei. Costul total al măsurilor de urgență este estimat la peste două milioane de euro.

Aceste intervenții au avut însă doar un efect temporar. Scăderea în continuare a nivelului Dunării a făcut imposibilă garantarea cantității de apă necesare funcționării celui de-al doilea reactor. Potrivit informațiilor furnizate de partea română, debitul fluviului a coborât la aproximativ 1.370 de metri cubi pe secundă, reprezentând un minim istoric și aproximativ o treime din media lunii august.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Oprirea completă a CNE Cernavodă demonstrează că nivelul scăzut al Dunării s-a transformat dintr-o problemă hidrologică într-o amenințare complexă la adresa securității energetice a întregii regiuni. Reziliența producției nucleare și termoelectrice depinde nu numai de capacitatea instalată, rezervele de combustibil sau starea rețelelor electrice, ci și de disponibilitatea resurselor de apă necesare răcirii echipamentelor tehnologice.

Oprirea controlată a reactorului reprezintă o măsură necesară de siguranță. În același timp, scoaterea din funcțiune a ambelor unități înseamnă eliminarea din sistemul energetic al României a aproximativ 1,3–1,4 GW de producție stabilă în bandă. Compensarea acestui deficit prin energia eoliană și hidroenergie depinde de condițiile meteorologice, iar importurile de energie electrică depind de disponibilitatea resurselor în țările vecine și de capacitatea interconexiunilor transfrontaliere.

Caracterul regional al crizei hidrologice complică suplimentar situația. Probleme similare afectează Centrala Nucleară Paks din Ungaria, hidrocentralele din Serbia și alte obiective energetice din bazinul Dunării. Atunci când producția scade simultan în mai multe state, posibilitățile de sprijin reciproc prin schimburile de energie se reduc, în timp ce prețurile și presiunea asupra rețelelor transfrontaliere cresc.

Detonarea rocilor, lucrările de dragare și scufundarea barjelor au permis câștigarea unui interval suplimentar de timp. Totuși, asemenea intervenții inginerești de urgență nu pot înlocui adaptarea sistemică a infrastructurii energetice la schimbările climatice. Ele trebuie, de asemenea, însoțite de evaluarea impactului asupra morfologiei albiei, navigației, ecosistemelor și distribuirii debitului între brațele Dunării.

Institutul de Cercetări Dunărene consideră că statele regiunii trebuie să creeze un sistem comun de prognozare a riscurilor hidroenergetice. Acesta ar trebui să integreze monitorizarea hidrologică, coordonarea regimurilor de funcționare a lacurilor de acumulare și centralelor electrice, dezvoltarea capacităților de stocare a energiei, modernizarea rețelelor transfrontaliere și diversificarea surselor de producție.

Oprirea CNE Cernavodă reprezintă un avertisment pentru întreaga regiune dunăreană: reziliența climatică a resurselor de apă devine o componentă indispensabilă a securității energetice, economice și naționale.