România și Serbia au semnat un memorandum privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 pe Dunăre

România și Serbia au semnat un memorandum de înțelegere care prevede schimbul de informații și evaluarea comună a posibilităților de realizare a proiectului hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 pe Dunăre.

Documentul a fost semnat la București, la 16 iulie 2026, de ministra sârbă a mineritului și energiei, Dubravka Đedović Handanović, și de prim-ministrul României, Ilie Bolojan, care exercită și atribuțiile de ministru al energiei. Memorandumul nu reprezintă încă o decizie finală privind începerea construcției, însă creează cadrul interstatal necesar pentru schimbul de date tehnice, realizarea studiilor și evaluarea beneficiilor și efectelor potențiale ale proiectului.

Costul proiectului Djerdap 3 este estimat la câteva miliarde de euro. În funcție de soluția tehnică aleasă, puterea instalată a centralei ar putea varia între 1.200 și 2.400 MW. În cazul realizării sale, aceasta ar putea deveni cea mai mare hidrocentrală cu acumulare prin pompaj din Europa de Sud-Est și una dintre cele mai mari instalații de stocare a energiei electrice de pe continent.

Centrala ar urma să funcționeze ca un sistem de stocare a energiei la scară largă. În perioadele de producție excedentară de energie electrică, apa va fi pompată într-un rezervor superior, iar în perioadele de vârf de consum aceasta va fi eliberată prin turbine pentru a produce electricitate și a contribui la echilibrarea sistemului energetic.

Potrivit Dubravkăi Đedović Handanović, proiectul ar putea oferi Serbiei capacități importante de stocare a energiei, ar facilita integrarea noilor capacități solare și eoliene și ar îmbunătăți stabilitatea rețelei. Studiile preliminare au fost deja realizate, iar Serbia intenționează să înceapă în 2026 pregătirea documentației de amenajare a teritoriului, de proiectare și a documentației tehnice. Pentru schimbul regulat de informații a fost creat un grup de lucru comun.

La 9 iulie, Guvernul Serbiei a aprobat cadrul juridic pentru semnarea memorandumului. Obiectivul oficial al documentului este crearea condițiilor necesare pentru evaluarea dezvoltării și construirii posibilei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj pe teritoriul Serbiei.

Șase companii și-au exprimat interesul de a participa la proiect. În prezent sunt evaluate propunerile acestora și conformitatea lor cu criteriile stabilite. Proiectul este analizat și în cadrul cooperării strategice dintre Serbia și Statele Unite în domeniul energetic.

Partea română a subliniat că dezvoltarea ulterioară a proiectului Djerdap 3 trebuie coordonată cu regimurile de funcționare ale sistemelor hidroenergetice și de navigație existente Djerdap 1 și Djerdap 2. O atenție deosebită va trebui acordată protecției malurilor, impactului asupra regimului hidrologic al Dunării, consecințelor asupra mediului și siguranței navigației. Deși viitoarea centrală ar urma să fie amplasată integral pe teritoriul Serbiei, funcționarea sa ar putea genera efecte transfrontaliere.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Semnarea memorandumului privind Djerdap 3 arată că Serbia și România trec treptat de la discuții politice la analiza instituțională și tehnică a unuia dintre cele mai mari proiecte energetice potențiale din Regiunea Dunării.

Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj dobândesc o importanță tot mai mare în contextul dezvoltării rapide a energiei regenerabile. Acestea permit compensarea variabilității producției solare și eoliene, stocarea surplusului de electricitate și susținerea sistemului energetic în perioadele de consum maxim. În acest context, Djerdap 3 ar putea deveni nu doar un obiectiv energetic național al Serbiei, ci și un element important al pieței regionale de energie electrică.

În același timp, amploarea proiectului impune o evaluare transfrontalieră complexă. Orice nouă infrastructură hidrotehnică pe Dunăre trebuie să ia în considerare impactul potențial asupra regimului hidrologic, ecosistemelor, stabilității malurilor, funcționării porturilor și ecluzelor, condițiilor de navigație și intereselor comunităților situate atât în amonte, cât și în aval.

Prin urmare, memorandumul trebuie privit în primul rând ca începutul unui proces îndelungat de cercetare, consultare și coordonare a soluțiilor tehnice. Transparența, respectarea procedurilor internaționale de mediu și cooperarea cu toate statele și instituțiile responsabile de dezvoltarea durabilă a bazinului Dunării trebuie să constituie condiții esențiale pentru realizarea cu succes a proiectului.

Pentru Ucraina, dezvoltarea unor asemenea capacități în Regiunea Dunării are, de asemenea, o importanță strategică. Consolidarea capacităților de stocare și a conexiunilor energetice transfrontaliere în Europa de Sud-Est ar putea contribui la creșterea rezilienței sistemului energetic regional, la extinderea oportunităților de comercializare a energiei electrice și la continuarea integrării pieței energetice ucrainene în sistemul european.