România solicită UE să păstreze finanțarea pentru căile navigabile interioare

România continuă să investească în dezvoltarea transportului fluvial pe Dunăre și solicită Uniunii Europene să nu reducă finanțarea pentru căile navigabile interioare în următorul cadru financiar multianual.

Declarația a fost făcută de Claudiu Staicu, director general adjunct pentru programe finanțate din fonduri europene în cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii din România, în timpul conferinței Danube Business Talks din Austria.

Potrivit acestuia, transportul pe apă rămâne un element încă subestimat al sistemului european de transport, deși are un potențial semnificativ pentru dezvoltarea transportului multimodal, reducerea presiunii asupra infrastructurii rutiere și creșterea rezilienței rutelor logistice.

Claudiu Staicu a subliniat că România mizează pe investiții concrete în infrastructura portuară dunăreană, dezvoltarea Portului Constanța și asigurarea unei navigabilități stabile pe căile navigabile interioare. El a descris navigabilitatea drept fundamentul indispensabil al oricărei ambiții realiste privind trecerea la logistica multimodală.

Printre exemplele de progres pe Dunăre, oficialul român a evidențiat două proiecte-cheie. Primul este FAST Danube, orientat spre asigurarea navigabilității pe tot parcursul anului pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării. Al doilea este Fairway Danube II, care introduce conceptul de infrastructură flexibilă și contribuie la creșterea eficienței managementului căilor navigabile.

Separat, Staicu a subliniat că, în următorul cadru financiar multianual al UE, finanțarea pentru căile navigabile interioare nu trebuie diluată sau redusă.

„Ceea ce s-a obținut în ceea ce privește angajamentele UE față de acest mod de transport trebuie păstrat”, a concluzionat Claudiu Staicu.

Comentariul Institutului pentru Cercetări Dunărene

Institutul pentru Cercetări Dunărene menționează că poziția României este importantă nu doar pentru politica de transport a României, ci și pentru întreaga regiune dunăreană, inclusiv pentru Ucraina.

„Pentru Ucraina, problema finanțării europene a căilor navigabile interioare are o importanță strategică directă. După începutul războiului la scară largă, Dunărea a demonstrat că nu este o rută periferică, ci un coridor critic de export și logistică. De aceea, menținerea investițiilor europene în navigabilitate, infrastructură portuară și transport multimodal corespunde intereselor nu doar ale României sau Bulgariei, ci și ale Ucrainei, Republicii Moldova și întregului sistem de securitate regională”, a declarat Institutul.

Potrivit experților ICD, proiecte precum FAST Danube și Fairway Danube II trebuie privite nu ca inițiative infrastructurale locale, ci ca elemente ale unei arhitecturi comune de transport pe Dunăre.

„Fără adâncimi stabile, navigabilitate predictibilă și infrastructură portuară modernă, nu putem vorbi despre integrarea deplină a porturilor dunărene ucrainene în sistemul european de transport. Ucraina trebuie să fie un participant activ la această discuție, deoarece viitoarea finanțare europeană va determina, de fapt, dacă Dunărea va deveni un coridor strategic pe termen lung sau va rămâne doar un instrument de reacție la criză”, a subliniat Institutul pentru Cercetări Dunărene.

ICD consideră că poziția României poate deveni baza unei coaliții mai largi a statelor dunărene interesate de păstrarea și extinderea finanțării transportului pe căile navigabile interioare în cadrul politicilor Uniunii Europene.