Serbia și România vor semna un memorandum de înțelegere privind construcția hidrocentralei reversibile „Djerdap-3”

Belgrad / București – 4 august 2025 — Serbia și România intenționează să semneze în curând un Memorandum de Înțelegere (MoU) privind dezvoltarea comună a hidrocentralei cu acumulare prin pompaj „Djerdap-3” pe fluviul Dunărea. Anunțul a fost făcut de ministrul energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović, care a precizat că documentul se află în prezent în faza finală de elaborare.

Acest proiect major este considerat esențial pentru consolidarea stabilității sistemelor energetice naționale, integrarea surselor regenerabile de energie în rețeaua electrică regională și asigurarea unui mecanism eficient de stocare sezonieră a energiei electrice, în beneficiul ambelor țări.

„Construcția acestei hidrocentrale reversibile poate îmbunătăți stabilitatea sistemelor energetice, sprijini integrarea energiei regenerabile în rețeaua regională și oferi o soluție pentru stocarea sezonieră a energiei electrice, în interesul ambelor părți”, a declarat ministrul Đedović Handanović într-o postare pe Instagram, după o convorbire cu ministrul energiei din România, Bogdan Ivan.

Serbia a finalizat deja studiile hidrologice și evaluarea preliminară a fezabilității pentru proiectul „Djerdap-3”. Conform Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al Serbiei, valabil până în 2030, cu o perspectivă până în 2050, se preconizează că centrala va avea o capacitate instalată totală de 1800 MW. Finalizarea lucrărilor este estimată pentru anul 2038, cu un cost total aproximativ de 1,4 miliarde de euro (circa 1,6 miliarde de dolari).

Cele două țări colaborează deja cu succes în domeniul energiei, prin exploatarea comună a hidrocentralelor „Djerdap-1” și „Djerdap-2” pe sectorul comun al Dunării, prin companiile de stat EPS (Serbia) și Hidroelectrica (România).

În prezent, Serbia dispune de o singură hidrocentrală reversibilă — „Bajina Bašta” cu o capacitate de 614 MW — și intenționează să construiască o a doua, „Bistrica”, cu o capacitate de 646 MW. România are în prezent o capacitate totală de 91,5 MW de hidroenergie cu acumulare prin pompaj și planifică dezvoltarea hidrocentralei Tarnita-Lăpuștești, cu o capacitate de 1000 MW.

Acest proiect comun de infrastructură reprezintă un pas important pentru cooperarea energetică în regiunea Dunării și contribuie la consolidarea securității energetice și a dezvoltării durabile pentru ambele țări.