Traficul în ambele sensuri pe Podul peste Dunăre de lângă Ruse a fost restabilit după aproape doi ani de lucrări de reparație
Traficul în ambele sensuri pentru toate categoriile de vehicule a fost restabilit pe Podul peste Dunăre de lângă Ruse. Anunțul a fost făcut de Agenția pentru Infrastructură Rutieră din Bulgaria.
Au fost finalizate ultimele lucrări rutiere pe ultimul tronson închis, cu o lungime de 320 de metri, pe direcția România. Restabilirea completă a circulației are o importanță semnificativă pentru conexiunea rutieră dintre Bulgaria și România, precum și pentru fluxurile turistice de la începutul sezonului estival, în special pentru turiștii români care se îndreaptă spre stațiunile de pe litoralul bulgăresc al Mării Negre.
În același timp, lucrările de reparație la obiectiv continuă. În prezent, acestea se desfășoară la structura inferioară a podului, inclusiv la piloni și la elementele metalice, însă nu afectează traficul rutier. Termenul estimativ pentru finalizarea tuturor lucrărilor de construcție și montaj din cadrul reparației capitale este septembrie 2026.
Reparația capitală a sectorului bulgăresc al Podului peste Dunăre a început la 10 iulie 2024. Lucrările au fost realizate în șase etape, iar vehiculele au circulat treptat în ambele sensuri pe banda pe care, la etapa respectivă, nu se efectuau lucrări.
Sectorul bulgăresc al podului face parte din drumul I-2. Podul peste Dunăre dintre Ruse și Giurgiu a fost dat în exploatare în 1954, iar de atunci nu a fost efectuată nicio reparație capitală completă.
Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene
Restabilirea traficului în ambele sensuri pe podul Ruse–Giurgiu reprezintă un eveniment important pentru întreaga regiune a Dunării de Jos. Această trecere rămâne unul dintre elementele-cheie ale conectivității de transport dintre Bulgaria și România și joacă un rol semnificativ în asigurarea mobilității transfrontaliere, a transportului de mărfuri, a fluxurilor turistice și a comerțului regional.
Pentru regiunea dunăreană, astfel de obiective de infrastructură au o importanță care depășește cadrul relațiilor bilaterale. Podurile peste Dunăre formează baza conectivității spațiale dintre statele Uniunii Europene, Balcani și regiunea Mării Negre. Prin urmare, starea lor tehnică, capacitatea de trecere și regimul de exploatare influențează direct eficiența coridoarelor de transport, logistica mediului de afaceri și mobilitatea cotidiană a cetățenilor.
Institutul de Cercetări Dunărene atrage atenția că experiența reparației podului Ruse–Giurgiu confirmă o problemă sistemică a infrastructurii dunărene: o parte considerabilă a principalelor treceri a fost construită cu multe decenii în urmă și necesită o modernizare complexă. În condițiile creșterii presiunii asupra transporturilor, dezvoltării comerțului și consolidării rolului Dunării ca arteră strategică, modernizarea podurilor, porturilor, drumurilor de acces și infrastructurii de frontieră trebuie abordată ca parte a unei politici pe termen lung de reziliență regională.
Acest aspect are o importanță deosebită și pentru Ucraina. După începutul războiului la scară largă, direcția dunăreană a devenit, de facto, unul dintre principalele coridoare alternative pentru comerțul exterior, logistică și mobilitate umanitară. De aceea, dezvoltarea infrastructurii pe Dunărea de Jos — inclusiv între România și Bulgaria — influențează nu doar aceste două state, ci și spațiul mai larg al securității transporturilor, inclusiv regiunea dunăreană a Ucrainei.
În opinia Institutului de Cercetări Dunărene, restabilirea traficului pe podul Ruse–Giurgiu trebuie privită nu doar ca un eveniment rutier local, ci ca parte a unui proces mai amplu de modernizare a sistemului de transport dunărean. Dezvoltarea ulterioară a regiunii necesită sincronizarea lucrărilor de reparație, digitalizarea procedurilor de frontieră, creșterea capacității punctelor de trecere și implementarea unor noi proiecte de poduri peste Dunăre.
Ucraina
Moldova
România