Egis Romania va pregăti studiul de fezabilitate pentru al doilea pod peste Dunăre între Giurgiu și Ruse

Egis Romania, filială a grupului francez de inginerie și consultanță Egis, a câștigat licitația pentru pregătirea studiului de fezabilitate privind construcția celui de-al doilea pod peste Dunăre între orașul românesc Giurgiu și orașul bulgar Ruse.

Anunțul a fost făcut de Cristian Pistol, directorul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România, CNAIR.

Valoarea contractului este de 50,04 milioane de lei, adică aproximativ 9,56 milioane de euro. Finanțarea va fi asigurată din fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene prin programul Connecting Europe Facility 2, în cadrul componentei de mobilitate militară.

Podul Giurgiu–Ruse 2 va avea atât o semnificație civilă, cât și una militară. Acesta urmează să asigure o conexiune suplimentară rutieră și feroviară între România și Bulgaria, consolidând reziliența transporturilor pe una dintre direcțiile-cheie din Europa de Sud-Est.

Contractul ar urma să fie semnat peste zece zile, cu condiția să nu fie depuse contestații. După semnare, Egis Romania va avea la dispoziție 23 de luni pentru finalizarea studiului de fezabilitate.

În ianuarie 2024, Comisia Europeană a aprobat o finanțare de 6,9 milioane de euro pentru pregătirea studiului de fezabilitate al podului Giurgiu–Ruse 2.

Egis activează pe piața românească din 1996, oferind servicii de inginerie și consultanță pentru proiecte de infrastructură în domeniul drumurilor, autostrăzilor, căilor ferate, alimentării cu apă, gestionării deșeurilor, mediului și energiei, dezvoltării urbane, aviației și ingineriei civile.

Comentariul Institutului de Cercetări Dunărene

Institutul de Cercetări Dunărene notează că decizia privind pregătirea studiului de fezabilitate pentru al doilea pod Giurgiu–Ruse confirmă încă o dată regândirea strategică a rolului Dunării în politica europeană de transport și securitate.

„Astăzi, Dunărea este privită tot mai mult nu doar ca o cale navigabilă, ci ca o axă infrastructurală multidimensională, care îmbină logistica, comerțul, mobilitatea militară și reziliența transfrontalieră. Al doilea pod între Giurgiu și Ruse nu este doar un proiect local româno-bulgar, ci un element al unei arhitecturi europene mai largi de conectivitate pe flancul estic al Uniunii Europene”, a declarat Vitaliy Barvinenko, directorul Institutului de Cercetări Dunărene.

ICD subliniază că acest proiect trebuie analizat în legătură cu inițiativele anterioare care privesc direct Ucraina. Este vorba, în special, despre pregătirea studiului preliminar de fezabilitate pentru modernizarea drumului Odesa–Reni și despre posibila construcție a primului pod ucrainean peste Dunăre pe direcția Orlivka–Isaccea.

„Modernizarea drumului Odesa–Reni, potențialul pod Orlivka–Isaccea și al doilea pod Giurgiu–Ruse exprimă aceeași logică: regiunea Dunării se transformă treptat într-un spațiu al unei noi conectivități de transport între Ucraina, România, Bulgaria, Republica Moldova și Uniunea Europeană. Pentru Ucraina este important să nu rămână la periferia acestor procese, ci să își integreze propriile soluții infrastructurale în rețeaua europeană comună”, a subliniat Vitaliy Barvinenko.

Institutul atrage atenția în mod special asupra faptului că proiectul Giurgiu–Ruse 2 este finanțat prin componenta de mobilitate militară a programului CEF 2. Acest lucru indică o schimbare a abordării Uniunii Europene față de infrastructura de transport: drumurile, podurile și trecerile feroviare sunt privite simultan ca active economice, logistice și de securitate.

Pentru Ucraina, această experiență este deosebit de relevantă. Proiectele din regiunea dunăreană ucraineană trebuie evaluate nu doar din perspectiva costurilor de construcție sau a fluxurilor actuale de mărfuri, ci și prin prisma rezilienței strategice, a rutelor de rezervă, a integrării în TEN-T, a mobilității militar-logistice și a dezvoltării pe termen lung a comunităților de frontieră.

„Dacă Ucraina intenționează să consolideze rolul regiunii Dunării în reconstrucția postbelică, este necesar să gândească nu în termeni de obiective separate, ci în termeni de coridoare. Drumul Odesa–Reni, porturile dunărene, punctele de trecere a frontierei, viitoarele poduri și accesul feroviar trebuie să formeze un sistem infrastructural unic. Aceasta este logica ce domină astăzi în Uniunea Europeană”, au subliniat reprezentanții Institutului de Cercetări Dunărene.

Astfel, proiectul celui de-al doilea pod Giurgiu–Ruse are importanță nu doar pentru România și Bulgaria. El demonstrează o tendință europeană generală de consolidare a infrastructurii dunărene, care privește direct și Ucraina — mai ales în contextul modernizării drumului Odesa–Reni, al dezvoltării porturilor dunărene și al viitoarei integrări a coridoarelor de transport ucrainene în rețeaua europeană.